FOTO Tulcea cosmopolită, împărţită în cartierele etniilor: ce a mai rămas astăzi din vechile mahalale

FOTO Tulcea cosmopolită, împărţită în cartierele etniilor: ce a mai rămas astăzi din vechile mahalale

Harta municipiului FOTO Tulcea de ieri şi de azi

Fiecare comunitate etnică avea cartierul ei: oraşul cosmopolit a strâns peste zece etnii care trăiau în municipiu şi care s-au extins în jurul bisericilor. Astăzi se mai păstrează numai denumirea cartierului lipovenesc (zona Gloriei), acolo unde, în urmă cu aproape două secole, era „Mahalaua Lipovenească“.

Ştiri pe aceeaşi temă

O hartă realizată de voluntarii Centrului EuDiver, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi primăria municipiului Tulcea arată împărţirea administrativă neoficială a municipiului în anii 1800.

După cum spun cei de la EuDivers, zona din apropierea lacului Ciuperca, plin de stuf, (Podgoriilor, Victoriei de astăzi), era cunoscută drept zona Komorovca: denumirea i se trage de la bălţile pline de broaşte, ţânţari şi alte vietăţi (de la cuvântul rusesc коморь =ţânţar).

Tot în vremea aceea zona din cotul larg al Dunării spre nord se numea „Vadul Sacagiilor“. Este locul folosit din cele mai vechi timpuri de ciobani pentru a face legătura cu delta pe drumul lor de transhumanţă. A fost numit aşa pentru că de aici se aprovizionau cu apă sacagiii din oraş.

Mahalalele Tulcei

Harta populărilor din Tulcea la 1830 arată mahalalele diferitelor etnii, întemeiate de-a lungul timpului în jurul lăcaşului de cult al fiecărei etnii şi care se păstrează până la finalul anilor 1880.

Tulcea era, pe atunci, împărţită în Magalaua Grecească (zona Belvedere, Buna Vestire), Mahalaua Nemţească (zona Mircea Vodă, Traian), Mahalaua Israelită (Babdag, Cuza Vodă, Toamnei), Mahalaua Rusească (Plugarilor, Regina Elisabeta), Mahalaua Armenilor (Banatului, Concordiei, Ciucurencu), Mahalaua Tătărească (Mahmudiei, Rahovei, Malcoci), Mahalaua Bulgărească (Păcii, Mahmudiei), Mahalaua Turcească (14 Noiembrie Independenţei), Mahalaua Lipovenească (Buciumului, Umbrei, Soarelui).

Cartierul lipovenesc

Astăzi îşi mai păstrează denumirea numai cartierului lipovenesc, cel din zona Gloriei (plus străzile adiacente), înainte de Monumentul Independenţei.

În Tulcea, lipovenii s-au aşezat în număr mare (şi în trecut şi în prezent fiind cam cea mai numeroasă comunitate etnică) la extremităţile de est şi vest ale oraşului, în apropierea Dunării.

Cele două mahalale întemeiate se păstrează într-o bună măsură şi în zilele noastre: pe Dealul Comorovca, în jurul Bisericii Sf. Ioan Teologul (1868) şi pe Dealul Monumentului, unde sunt două biserici de rit vechi: Sf. Paraschiva (1856) şi una mai recentă, Înălţarea Domnului (1921). Sunt două biserici, una pentru fiecare din cele două grupări ale lipovenilor: cu popă (popovţî) şi fără popă (bezpopovţî), scrie Lidia Vişan, reprezentant al Centrului Eu Divers.

Mai citiţi şi:

FOTO Una dintre cele mai frumoase case din Tulcea, lăsată în paragină: oamenii o ştiu drept „casa bântuită“

FOTO Istoria unei clădiri de patrimoniu: cum a fost construit Palatul Paşei Sangeacului, locul de unde s-a ordonat distrugerea oraşului Tulcea în 1877

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: