FOTO Despre Ştefan Luchian, la Casa Avramide: „Pictori care l-au inspirat ne-au fost readuşi în memorie prin fapte care nu ne fac cinste“

Miercuri, de la ora 16.00, zeci de tulceni, iubitori ai artei plastice, au ajuns la art-cafe-ul de la Casa Avramide, acolo unde s-a discutat despre opera marelui Ştefan Luchian.

Muzeul de Artă din Tulcea are onoarea să poată prezenta publicului larg o piesă semnată Luchian, mai exact „Garoafa“ (care a fost exponatul lunii februarie la acest muzeu din municipiu).

Discuţiile au fost deschise de directorul Institutului Cultural Român, filiala Tulcea, Suzan Mehmet, care a prezentat şi programul evenimentului cultural organizat la Casa Avramide.

Oameni de cultură din Tulcea, dar şi din Constanţa au vorbit, ieri după amiază, spre stadiile evoluţiei pictorului Ştefan Luchian, un discipol al lui Nicolae Grigorescu, pe care l-a apreciat la adevărata sa valoare până la sfârşitul vieţii.

Şi pentru că de mâine începe luna florilor, dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanţa, a făcut referire la modalitatea în care opera lui Ştefan Luchian s-a axat pe frumuseţea acestora.

Aceeaşi Doina Păuleanu a menţionat, printre altele, şi faptul că pictori care au fost inspiraţie pentru Luchian ne-au fost de curând readuşi în memorie prin fapte care nu ne fac deloc cinste.

Au vorbit despre marele pictor român specialistul cu îndelungată experienţă dr. Ibrahima Keita şi mai tânărul doctorand Doru Luchian de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.

Evenimentul a fost completat prin vizionarea filmului artistic Ştefan Luchian realizat în 1981 în regia lui  Nicolae Mărgineanu

Prezentare (sursa: icr.ro):

Filmul evocă viaţa unuia dintre cei mai mari pictori români - Ştefan Luchian, cel care, dincolo de o existenţă aventuroasă şi-a concentrat toată energia creatoare pentru a zugrăvi flori, cărora le-a împărtăşit o  intensitate aproape dramatică a sentimentului. Sportiv de performanţă - câştigând prima cursă de velocipede Giurgiu-Bucureşti - nelipsit de la celebrele „bătăi cu flori" de la Şosea, client al faimoasei cafenele Fialkovsky, Luchian face figura de răsfăţat al sorţii. După ce averea moştenită se risipeşte, pictorul se vede nevoit să-şi câştige existenţa cântând la flaut în orchestra Teatrului Naţional după care apar primele semne ale bolii care îl va lăsa paralizat. Este începutul sfârşitului dar şi începutul gloriei artistice. Când paralizia îi ajunge la degete, continuă să picteze flori cu penelul legat de braţ. Înainte ca tumultoasa lui viaţă, arsă ca o lumânare, să se stingă, într-o noapte Luchian primeşte vizita lui George Enescu, venit să-i cânte la vioară spre a-i mai alina suferinţa, omagiul unui mare artist adus altui mare artist.

Cu: Ion Caramitru, Maria Ploae, George Constantin

Durată: 93 minute.