EXCLUSIV Mii de hectare din Delta Dunării, distruse de incendii provocate. Focul a ajuns şi în zone strict protejate
0
Peste 16.000 de hectare de vegetaţie din Delta Dunării au fost incendiate de la începutul acestui an. Focul a pus în pericol satele pescăreşti şi au ars locurile de cuibărit ale pelicanilor şi vieţuitoarelor din zonele strict protejate. Autorităţile spun însă că nu au fost semnalate pagube semnificative.
De la începutul anului, s-au înregistrat 94 de incendii de vegetaţie pe tot cuprinsul Deltei Dunării, conform datelor furnizate pentru „Adevărul” de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Delta Dunării“ Tulcea spun că în februarie au intervenit pentru stingerea a 37 de incendii, iar în martie pentru 55.
Dacă unele incendii au distrus suprafeţe mici, altele au cuprins 2.000 de hectare de teren, aşa cum au fost cele din 16 ianuarie 2022, între braţul Sulina, canalul Busurca, Împuţita şi Canalul Mila 7 şi cel produs la 19 martie, în zonele Sacalin Zătoane, braţul Sfântu Gheorghe, grindul Frasin.
Paradisul, interzis doar turiştilor
Mai grav este faptul că incendierea stufului şi a papurii a avut loc inclusiv în zone strict protejate, cum ar fi Erenciuc, partea de sud a Pădurii Caraorman, Tătaru, Vătafu, Răducu sau zona Roşca-Buhaiova. Un adevărat dezastru ecologic a avut loc la începutul lunii aprilie în zona protejată Roşca - Buhaiova, arie naturală cu rol de protecţie pentru pelicani, localnicii fotografiind cuiburi de păsări distruse.
Conform legislaţiei, în ariile naturale strict protejate este permis accesul doar al cercetătorilor. În realitate, doar turiştilor li se pune piedică să intre în acest paradis de vreme ce localnicii au transformat ariile naturale protejate în zone de pescuit şi de creştere a vacilor.
Cuib de codalb într-o salcie care arde la Roşca Buhaiova FOTO MARTOR OCULAR
De ce se dă foc vegetaţiei
Incendierea vegetaţiei se face pentru a facilita accesul la apă pentru pescuit, pentru a evidenţia punctele de atac pentru braconieri şi vânătoare, pentru a avea vitele ce paşte sau pentru o cultură nouă de stuf. În trecut, exista practica incendierii stufului, în anumite perioade ale iernii, când era pod de gheaţă şi vântul bătea dinspre sat spre baltă, pentru curăţirea terenului de stuful vechi, întrucât cel de vârste distincte nu era bun pentru exploatare.
„Sunt incendii necontrolate, ilegale“
Fenomenul incendierii vegetaţiei uscate l-a uimit şi pe Grégoire Dubois, managerul Centrului de Cunoştinţe privind Biodiversitatea din cadrul Comisiei Europene, care, după o vizită în Delta Dunării, s-a întrebat: „Ce se întâmplă în România? M-am întors dintr-o excursie de două săptămâni în România pentru a-i descoperi natura excepţională, cu accent pe Munţii Carpaţi şi Delta Dunării, o zonă umedă majoră din Europa, loc esenţial pentru păsările migratoare şi recunoscută ca rezervaţie a biosferei UNESCO şi sit Natura 2000. Am putut vedea mai multe incendii în diferite locuri, chiar atunci când migraţia păsărilor a început deja şi primele cuiburi sunt construite. Sunt incendii necontrolate, ilegale“, a scris oficialul european.
El consideră că ceea ce întâmplă acum în România este „efectiv un ecocid“. Specialiştii spun că este pentru prima dată după războiul din Vietnam, când jungla din Delta Mekong a fost incendiată cu Napalm, când un oficial european foloseşte expresia „ecocid“.
FOTO ISU
„Nu au fost consemnate pagube semnificative“
Guvernatorul Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, Gabriel Marinov, recunoaşte că anul acesta au fost incendii de vegetaţie stuficolă mai numeroase, care s-au întins pe suprafeţe mult mai mari, dar şi mult mai agresive. Din păcate, nu există nicio soluţie pentru reducerea lor. Amenzile sunt mult prea mici, şi chiar şi aşa pierd în instanţă procesele. „Spre exemplu, de curând am identificat două persoane în locul unde a izbucnit un incendiu. Au primit amendă, însă vor câştiga în instanţă pentru că eu nu pot să fac dovada că ei au incendiat, proprietarii de teren spunând că erau în trecere“, explică guvernatorul. Într-o altă situaţie, doi angajaţi ai ARBDD au încercat să stingă singuri focul care izbucnise în zona Sărături - Murighiol şi erau să fie arşi de vii.
Guvernatorul mărturiseşte că au fost cazuri când au apărut mai multe focare în acelaşi timp. „În zona Parcheş, s-a incendiat când vântul bătea cu putere spre sat. La scurt timp, la câteva sute de metri a fost pus un alt foc, iar la mică distanţă un altul. Vântul bătea direct spre sat şi nu ştiu cine ar face un astfel de gest care poate conduce la evenimente nefericite“, se întreabă Marinov.
Întrebat cum au afectat incendiile vieţuitoarele şi plantele, guvernatorul spune că, din cele semnalate de inspectorii ecologi care au efectuat verificările, nu au fost consemnate pagube semnificative în ceea ce priveşte mortalităţile la păsări şi mamifere sau distrugeri de cuiburi.
Nici observatorii Societăţii Ornitologice Române (SOR) nu par să fie îngrijoraţi de faptul că incendiile au izbucnit în zone strict protejate, acolo unde cresc şi cuibăresc păsări rare. Dan Hulea, preşedintele SOR, a spus că observatorii au observat incendiile cu ocazia zborurilor efectuate pentru numărarea coloniilor de pelicani. „Se lucrează la o analiză a pagubelor produse şi, când va fi gata, va fi transmisă“, a precizat Dan Hulea.
Deşi „Adevărul” a solicitat un punct de vedere despre situaţia semnalată şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea, până la ora publicării materialului acesta nu fusese transmis.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali
Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea
Se încarcă comentariile...
