Descoperire macabră în cimitirul lagărului de la Periprava: un schelet lipsea dintr-un sicriu

Descoperire macabră în cimitirul lagărului de la Periprava: un schelet lipsea dintr-un sicriu

Săpături la Periprava FOTO IICCMER

În campania de cercetări arheologice recent încheiată de la Periprava au fost descoperite 44 de morminte. În trei dintre acestea au fost înhumaţi localnici care s-au sinucis.

Ştiri pe aceeaşi temă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a desfăşurat în perioada 16-26 iulie 2018 a cincea campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea. Acţiunea a avut ca principal obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcţionat în apropierea satului.
 
În cursul anilor 2013 şi 2015-2018, IICCMER a organizat şi desfăşurat cinci campanii de cercetări arheologice în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituţiile abilitate (Procuratura, Poliţia, Medicina Legală) nu au fost implicate, acţiunea fiind mai curând una de sondare şi nu de cercetare şi recuperare a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte, conform unui comunicat de presă al IICMER. 
 
În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost identificate şi cercetate un număr de 11 morminte. În cele cinci campanii de săpături au fost executate 14 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 44 de morminte. Dintre acestea, un număr de 41 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparţin unor deţinuţi.
 
Trei dintre morminte, care nu erau marcate la suprafaţa solului, aparţin însă unor localnici decedaţi în ultimele decenii, despre care se cunoaşte că s-au sinucis şi au fost îngropaţi în necropola deţinuţilor. 
Dintre mormintele deţinuţilor au fost extrase şi recuperate osemintele a 40 de persoane, la unul din sicriele descoperite (M.37/2018) constatându-se că acesta avea capacul deranjat şi scheletul lipsă. Această situaţie se explică prin faptul că familia defunctului a avut posibilitatea să cunoască locul precis al mormântului, să-l deshumeze şi să-i recupereze osemintele.
 
Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foşti deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.
 
 
Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcaţi, în sicrie confecţionate din lemn sau, în unele cazuri, au fost înfăşuraţi în rogojini de stuf şi legaţi cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor era una mai mult precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă şi câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncţi au posedat anumite obiecte de îmbrăcăminte la momentul înhumării.
 
Pentru cele nouă scheletele de deţinuţi care au fost dezvelite şi recuperate în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncţilor au fost demontate şi recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin verificarea şi compararea ADN-ului obţinut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor şi urmaşilor în viaţă ai victimelor.
 
Investigaţiile arheologice s-au efectuat în prezenţa procurorilor însărcinaţi cu cercetarea acestui caz, colonel magistrat Octavian Toma şi colonel magistrat Gheorghe Stanciu, procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceştia au fost asistaţi de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea (agent şef Dan Danielencu) şi de un medic legist de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Daşanu).
 
În ziua 26 iulie 2018, şantierul arheologic de la Periprava a fost vizitat de către Augustin Lazăr, procurorul general al României, acesta fiind însoţit de generalul de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu, şefului Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., şi de Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
 
Cercetările au fost efectuate de către un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza.
 
IICCMER lansează un apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în lagărul de muncă de la Periprava pentru a contacta pe orice cale institutul în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.
 
 
 
 
 
citeste totul despre: