Cum este transformată Delta Dunării în teren agricol. Schimbarea ireversibilă care afectează solul şi peştii

Delta Dunării se transformă într-un mare teren agricol, peste 5.300 hectare de amenajări piscicole fiind date în acest an agriculturii. Grav este că solul, odată tratat pentru a aduce profit agricultorilor, nu mai poate fi folosit niciodată ca bazin piscicol.

Consiliul Judeţean Tulcea, care deţine o optime (71,3 hectare) din întreaga suprafaţă a Rezervaţiei (580 hectare), a decis în 2019 ca peste 5.300 hectare de amenajări piscicole să fie date agriculturii. „Este cea mai mare suprafaţă trecută în registrul agricol, din ultimii ani, în Rezervaţia Biosferei“, confirmă oficiali ai deltei.

Portiţa de transformare a acestor terenuri, care să fie scoase din circuitul piscicol, a fost dată printr-o lege din 2015, în timpul Guvernului Ponta. 

Legea nr. 283/2015 a adus modificări Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, oferind posibilitatea acestei transformări „doar dacă“ proprietarul (sau arendaşul, sau concesionarul) aducea un studiu întocmit de un expert care să explice că acolo nu se mai poate face acvacultură. 

Calea agriculturii era deja arătată fermierilor, prin acordarea de subvenţii pe hectar, astfel că pescuitul (lipsit de ajutor financiar) a fost abandonat în favoarea vânătorii de terenuri.

Conform unei statistici Agerpres, pe terenul deţinut de Consiliul Judeţean Tulcea (în extravilanul localităţilor din deltă), balanţa s-a înclinat deja spre agricultură: cele 71.292 hectare ale CJT erau constituite din 34.912,35 hectare de amenajări piscicole şi din 32.196,91 hectare de amenajări agricole. Cu „binecuvântarea“ din 2019, suprafaţa agricolă devine mai mare decât cea piscicolă, ajungând la o întindere de aproape 37.500 hectare. Principalele amenajări agricole din Delta Dunării sunt în zonele Pardina, Sireasa, Dunavăţ-Murighiol şi Carasuhat.

Specialişti ai deltei spun că în toată rezervaţia (excluzând din calcul complexul lagunar Razim-Sinoe, cel mai mare din ţară), suprafaţa a devenit mai mult agricolă. Temerea lor cea mare este că Delta Dunării urmează să fie teren de joacă pentru vânătoare. După semnalele date de Guvernul PSD cu cotele generoase de ucis urşi, capre negre, vor urma ciocârlii, potârnichi şi alte vietăţi care ar trebui ocrotite. „Delta Dunării o să devină un imens domeniu de vânătoare. O să avem aici mai mult câmpuri agricole şi ferme zootehnice cu sute de mii de capete - totul pe bani europeni. Delta a rămas în aparenţă doar o destinaţie turistică“, avertizează aceştia.

Dacă adăugăm cursele de viteză cu ambarcaţiuni de mare putere, paradisul sălbatic de la capătul României va cădea şi el pradă jafului generalizat. Grav pentru deltă este că solul, odată tratat chimic pentru agricultură, nu va mai putea fi folosit niciodată ca bazin piscicol. Desecarea amenajării, îndepărtarea stufului, tratamentele chimice aplicate, fertilizarea solului şi pesticidele înseamnă o conversie ireversibilă.

În cazul pisciculturii, această conversie se face periodic, la 4-5 ani, pentru a alterna ciclurile de cultură şi a da şansa solului să se regenereze. Este procesul tehnologic normal în piscicultură – spun acvacultorii. Fireşte, piscicultorii nu folosesc în acest proces substanţe chimice care să le afecteze productivitatea piscicolă de mai târziu – spre deosebire de agronomi care vor doar un sol cât mai prielnic pentru plante şi animale.

Statistica oficială arată schimbările începute încă de acum 10 ani. O analiză mai veche a Direcţiei Agricole, care vorbea despre strategia de dezvoltare până în anul 2020, arăta că dintre cele 365.446 hectare de terenuri agricole ale judeţului Tulcea, 61.453 hectare se aflau în zona Deltei Dunării (concentrate în delta fluvială), reprezentând 13% din teritoriul Rezervaţiei Biosferei. De altfel, dintre cele 26 situri de acvacultură, doar 5 mai erau autorizate pentru operare.

Unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, Delta Dunării este cel mai umed pământ al României (printre puţinele din lume). Este a treia deltă ca întindere a Europei (după Volga şi Kuban) şi a 22-a deltă a lumii. Delta Dunării ste cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, fiind considerată un muzeu viu al biodiversităţii (cu 30 tipuri de ecosisteme) şi o bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. Ocupă 2,5% din suprafaţa României.

Pe aceeaşi temă: 

Peste 19 milioane de euro disponibili în 2017 pentru investiţii prin PNDR pentru Delta Dunării

Lecţia Băncii Mondiale pe tema turismului din Delta Dunării