Cum prindeau oamenii Deltei monştri fioroşi. Unealta care imită sunetul scos de femelă în perioada de reproducere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Toate poveştile pescăreşti din Delta Dunării încep cu monştri fioroşi capturaţi de lipoveni cu barbă lungă şi albă. Dar puţini ştiu că, pe lângă îndemânare, este nevoie şi de anumite scule de pescuit.

Motoc Corneliu, un localnic, preocupat de istoria aşezărilor din Delta Dunării, ne explică cu ce unelte de pescuit prindeau peştele oamenii locului.

Setca este confecţionată din aţă de bumbac şi este formată din trei rânduri de plase dispuse paralel. Plasa principala este cea care prinde peştele, fiind cea mai importantă, iar celelalte două se montează de o parte şi de altă a celei principale şi au rolul de a încurca peştele în setcă. Partea de sus a setcii are plute ataşate unei funii mai groase, iar cea de jos are ataşaţi plumbi. Pentru confecţionarea acestor plase pescăreşti era folosită igliţă. Setcile au ochiuri de diferite dimensiuni pentru prinderea diferitelor tipuri de peşti, iar plasa din care sunt făcute se mai numeşte şi păpuşă.

Vintirul este un instrument de pescuit de formă cilindrică, prevăzut la unul din capete cu o deschidere pentru a intră peştele. El are ataşată o aripa care ghidează peştele înăuntru. Vintirul se construia din cinci cercuri din lemn de corn, iar plasa era dată cu petrosin şi smoală pentru a întări aţă şi a nu putrezi. Pescarii făceau această operaţiune de două ori pe an, pentru a prelungi durata lor de exploatare. Acestea erau fixate în apă cu nişte prăjini de lemn, numite colici.

Năvodul este un instrument de pescuit de mari dimensiuni având formă unui sac care adună peştele de pe suprafeţe mai mari.

Vologul este o plasa lungă de pescuit în apele mari, prevăzută la cele două capete cu câte un băţ gros, ceea ce permite pescarului să îl tragă prin apă şi mai ales pe fundul apei.

Năpatcă este o unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colţuri de capetele curbate şi încrucişate a două nuiele şi fixată de o prăjină lungă.

Chipceagul este o unealtă de pescuit peşte mărunt, formată dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn şi având formă unei linguri mari. 

Varsă este o unealtă de pescuit în formă lunguiaţă, alcătuită dintr-un coş făcut din plasa sau din nuiele de răchită împletite, cu gură îngustă şi întoarsă înăuntru în formă de pâlnie.

Prostovolul este format dintr-o plasa conică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăţi de plumb care o trag la fundul apei şi o strâng, formând în apă un sac în care este prins peştele. Este o unealtă de pescuit care a fost interzisă.

Imagine indisponibilă

Cloncul este un instrument vechi şi extrem de eficient în pescuitul somnilor, care produce un sunet înfundat şi penetrant atunci când loveşti apa cu el. Somnul, atras de vibraţiile şi sunetul scos de misteriosul instrument, urcă către direcţia de unde vin acele rezonanţe. Se spune că acesta imită sunetul scos de femela în perioada de reproducere. Pescarul îl aşteaptă în barcă având undiţa pregătită să muşte momeala. Pentru ridicarea peştilor mari în barcă, pescarul folosea bahorul, un cârlig mare fixat de o coadă de lemn, iar pentru aducerea la mal se folosea pitaca. 

Cloncul se confecţionează dintr-un lemn tare de frasin sau carpen şi este format dintr-un mâner cu tijă, care are la capăt o cupa din lemn. Se mai pescuia cu talieni sau la gard, iar cu ajutorul buhalei se speriau peştii, pentru a intra în capcanele pescarilor.

Un alt instrument tradiţional de pescuit, acum interzis cu desăvârşire, era pescuitul cu sandolia. Această era un trident de fier cu trei sau patru vârfuri ataşat ghionderului cu care se prindea peştele în perioada de reproducere când, acesta venea la ape mici pentru a-şi depune icrele.

Vă mai recomandăm:

Delta, patria învingătorilor: Mila 23, Crişan şi Caraorman au dat 24 de campioni mondiali. Patzaichin: „Nu ştiu dacă m-am născut în apă sau pe uscat“

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite