Cum au ajuns zeci de turişi să fie salvaţi cu barca primăriei pe lacul Razim. „Dacă nu mergeam, puteau avea loc tragedii“

Cum au ajuns zeci de turişi să fie salvaţi cu barca primăriei pe lacul Razim. „Dacă nu mergeam, puteau avea loc tragedii“

Operaţiune de salvare a unor turişti FOTO Primăria Jurilovca

Peste 50 de oameni au fost salvaţi pe lacul Razim în ultimii 5 ani cu barca primăriei locale, în condiţiile în care salvatorii profesionişti sunt la distanţă prea mare pentru a interveni în timp util.

Primăria comunei tulcene Jurilovca deţine din 2014 o şalupă performantă cumpărată din fonduri europene pentru a fi folosită în cadrul unor activităţi administrative. Utilitatea investiţiei este conferită de cele 22.000 de hectare de apă şi stuf, inclusiv Gura Portiţei, aflate în componenţa comunei situate pe malul lacului Razim.

Deşi ambarcaţiunea avea cu totul altă destinaţie, oamenii locului au ajuns s-o folosească preponderent pentru acţiuni de recuperare a unor oameni rătăciţi pe lacul Razim-Sinoe. 50 de persoane au fost salvate până acum, în cei 5 ani când şalupa a ajuns la Jurilovca. Primarul localităţii şi şoferul instituţiei au făcut echipă în 9 intervenţii de salvare, majoritatea foarte dificile. Au fost multe situaţii critice, noaptea, în timpul unor furtuni.

Primarul recunoaşte că, în câteva cazuri, le-au venit în sprijin şi salvatorii profesionişti ai ISU Tulcea, ajunşi în timp util pentru a ieşi pe apă împreună, dar au fost destule situaţii în care doar el şi angajatul primăriei au mers să ofere ajutor. Uneori, primarul cere şi sprijinul unor localnici, care cunosc lacul şi ştiu să navigheze în condiţii grele.

„Majoritatea intervenţiilor sunt pentru salvarea turiştilor care îşi lansează bărcile la apă şi nu au destulă experienţă pe Razim. Adâncimea maximă a lacului este de 3 metri şi, atunci când vine o furtună, în primele 5-10 minute se formează valuri care, mai ales pentru turiştii care sunt cu ambarcaţiunile lor, le pun viaţa în pericol“, explică Eugen Ion, primarul din Jurilovca.


                        Şalupa primăriei Jurilovca FOTO: Primăria Jurilovca
 

Ultima operaţiune de salvare a avut loc pe 10 august când, în numai 17 minute de la primirea solicitării, trei turişti au fost salvaţi de pe lacul Goloviţa după ce s-au răsturnat cu o ambarcaţiune.

„Cea mai grea misiune a fost salvarea unei brigăzi de 18 pescari, când li s-a blocat şalupa care le tracta bărcile. A fost o intervenţie pe furtună, la miezul nopţii. A fost o operaţiunea grea şi amplă. O altă intervenţie a fost în urmă cu doi ani, când erau vreo 13 persoane cu 11 caiace. S-au aventurat pe lac şi apoi ne-am trezit cu mesaj de salvare. Erau tineri care urcaseră pentru a doua oară într-un caiac şi se voiau să treacă pe la Gura Portiţei. A durat două ore jumătate ca să-i recuperăm cu grijă şi să salvăm şi caiacele“, povesteşte primarul.

Salvatorii ISU, dotaţi precar

Intervenţiile voluntare sunt făcute în baza unui acord de colaborare cu ISU, care le permite oficial să se lanseze în acţiuni de salvare. Problema primarului este că banii cheltuiţi pentru operaţiuni nu le sunt decontaţi. O altă problemă ar fi creşterea spectaculoasă a numărului de turişti. În ultimul an, pe lac au fost transportaţi sau s-au plimbat aproximativ 40.000 de turişti, ceea ce creşte proporţional riscul accidentelor.

Pe de altă parte, cel mai apropiat punct permanent al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Tulcea se află la Babadag, la o distanţă de 25 de kilometri de Jurilovca. Salvatorii profesionişti ajung astfel mult mai greu la urgenţe. În plus, sunt dotaţi preponderent cu bărci pneumatice, puţin eficiente în caz de furtună sau pe timp de noapte.


                          Opreaţiune de salvare noaptea FOTO: Primăria Jurilovca

Din aceste motive, primarul vrea să înfiinţeze un punct ISU chiar la Jurilovca şi spune că va trimite din partea administraţiei locale o solicitare către Guvernul României şi către Ministerul Afacerilor Interne .

 „Nu aveam cum să achiziţionăm o şalupă ca suport de intervenţie rapidă, pentru că noi nu suntem autorizaţi să facem acest lucru. Dar asta nu ne-a împiedicat să facem un protocol cu cei de la ISU pentru a-i ajuta atunci când este nevoie. Doar că acum a devenit o obişnuinţă să intervenim şi nu este normal. Nu avem un buget pentru aşa ceva. ISU nu are şalupe performante, ca ale noastre, ei vin de la Babadag cu bărci pneumatice“, spune primarul Eugen Ion.


                     Eugen Ion (stânga) alături de pescarii salvaţi FOTO: Primăria Jurilovca

Atribuţii noi pentru şoferul primăriei

Pentru a se asigura că are o persoană pe care se poate baza la orice oră pentru intervenţii, edilul l-a însărcinat pe şoferul primăriei cu atribuţiile de şalupist, omul având în acest sens toate permisele şi atestatele necesare.
„Când ne sună ISU, avem şalupistul, care este şi şoferul primăriei, şi cu el merg pe apă. Îl trezesc noaptea, la orice oră. În fişa postului i-am trecut şi aceste atribuţii, ca să nu se plângă că-l trezim la 2.00 sau 3.00 noaptea. Dar numărul de turişti a crescut de la an la an şi cred că nu mai putem merge în acest ritm. Noi vom sprijini ISU în continuare, dar trebuie un punct permanent de intervenţie“, mai spune primarul.

De asemenea, în perioada următoare, primarul ar vrea să doteze şalupa cu un sistem de termoviziune şi cu o dronă care să poată fi utilizată chiar şi noaptea.

Complexul lagunar Razim-Sinoe are o întindere de 114.500 hectare, din care suprafaţa lacurilor este de 86.300 de hectare. Este cel mai mare bazin de apă dulce din România, iar în condiţii meteo nefavorabile poate deveni o zonă de risc pentru ambarcaţiunile uşoare conduse de persoane fără experienţă.

Pe aceeaşi temă:

Barcă răsturnată pe lacul Goloviţa. Trei oameni se aflau la bord

FOTO Cel mai spectaculos loc de pe litoralul României este o îmbinare abruptă dintre uscat şi apă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: