Blestemul pietrei de la Malcoci. Cel care a furat misterioasa bucată de piatră de pe „Dealul Banilor“ a atras toate relele asupra lui

Malcoci, o aşezare cu multă istorie FOTO Aurel Stănică

Într-o epistolă a unui cleric din Tulcea se vorbeşte de o piatră cu inscripţie într-o limbă necunoscută care a adus doar nenorociri celui care a furat-o. Roca a fost dusă la Bucureşti, unde i s-a pierdut urma.

În anul 1906, Preafericitul Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romano-Catolice a Bucureştiului a primit o scrisoare din partea clericului Aloysius Gonska, care vorbeşte despre descoperiri arheologice uimitoare în localitatea Malcoci, din Tulcea. 
 

Epistola a fost publicată în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.

Piatra de pe prispă

În 1865, un anume Frank Martin a descoperit o piatră purtând o inscripţie într-o limbă dispărută. Despre amănuntele descoperirii pietrei aflăm din scrisoarea care datează din anul 1906: „În anul 1865 a întrepins regretatul Frank Martin un drum la Mahmudia.

Aproximativ la un kilometru de la Mahmudia el a observat lângă şoseaua care trece foarte aproape de deal, o groapă proaspăt săpată. Aceeaşi groapă a fost săpată de căutători de bani. Lângă groapă se afla piatra. Sus numitul a luat-o pe aceasta în vizor şi adus-o cu el la Malcoci, unde a fost păstrată timp de aproape doi ani pe prispă. 

Boala cailor

Între timp, s-a întâmplat că lui Frank Martin i-au fost răpuşi de o boală aproape toţi caii. Bazat pe superstiţia cum că piatra ar fi vinovată de nenorocirea lui, el a mers la preotul său P. Theodor care i-ar fi ordonat să îngroape din nou piatra“.

Şi aşa piatra a fost îngropată în partea de sus a grădinii sale, care între timp a devenit curtea casei unei văduve, care se numea Magdalena Clein. Toţi au uitat de piatră până când fiul femeii a vrut în 1903 să amenajeze o podgorie. Săpând adânc, el a nimerit „cu toiagul de fier“ ceva tare. Aşa a reuşit să dea de piatra despre care se credea că este blestemată.

Piatra a fost luată în cele din urmă de un anume „domn Mihăilescu“, de la Bucureşti, „secretar al domnului Istrati“. Nimeni nu mai ştie nimic de piatră şi dacă cineva a reuşit să descifreze inscripţia săpată pe ea.

Dealul Banilor, unde monedele sunt dezgropate în urma ploilor

Descoperirea pietrei cu inscripţie nu este deloc întâmplătoare. Într-un alt raport,  Aloysius Gonska îi spune superiorului său de „Dealul Banilor“, o movilă unde se găseşte o adevărată comoară numistmatică din vechime. „La capătul satului, în sud-estul localităţii se află un deal numit de localnici Dealul Banilor. Pe acel deal trebuie să fi fost pe vremuri un „castrum romanum“. O mulţime de monede vechi au fost găsite acolo de localnici. Asemenea monede se găsesc şi azi, mai ales după ploi mai puternice, când apa le scoate la iveală”. 

De asemenea, precizează că şi în anul 1906 se mai găseau în zonă monede creştine, 213 fiind trimise la Bucureşti prin poştă.

Muzeul din Tulcea

În Tulcea, aflăm tot de la cleric, exista la acea vreme un muzeu, care a fost înfiinţat de către directorul H. Constantin Moisil. „Acesta este foarte slab reprezentat în lucruri antice, o dovadă în plus cât se interesează românii de astfel de lucruri. Numitul domn deţine, de asemenea, o copie de la o piatră, el ar fi dorit cu orice preţ să posede acea piatră; i-am răspuns însă că o voi trimite la muzeul din Bucureşti în schimbul unei compensaţii“. 

Conform cercetărilor arheologice din zilele noastre, în regiunea Nufărul, comună de care aparţine satul Malcoci, reiese faptul că unele din cele mai vechi urme de locuire cunoscute aparţin perioadei eneolitice, dar şi epocii fierului. De asemenea s-a stabilit cu certitudine existenţa unei fortificaţii ridicate de către Imperiul Bizantin în ultimul sfert al secolului al X-lea.

Vă mai recomandăm:

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României