Şacalul de Delta Dunării a migrat în toată România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Monitorizare şacalul auriu FOTO ORGANIZATIA CRISPUS
Monitorizare şacalul auriu FOTO ORGANIZATIA CRISPUS

Şacalul auriu, specie de prădător originară din Delta Dunării, şi-a extins arealul spre nord în ultimii 10-15 ani, în partea de vest a ţării, dar şi în Moldova, conform unei acţiuni de monitorizare inovativă, prin metoda de detectare video şi senzori de temperatură. Cea mai mare densitate rămâne în Caraorman şi Letea.

În urma campaniei publice referitoare la cotele de recoltă excesive pentru specia de şacal auriu, aprobate încă din anul 2018, ONG Crispus şi ACDB, cu sprijinul Asociaţiei de vânătoare „Luvcijskotu Drustvu" Dudeştii Vechi, judeţul Timiş şi al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", au demarat o acţiune de evaluare a densităţii actuale în anumite arii naturale din ţară. Primele rezultate au arătat o densitate de 1,6 grupuri teritoriale / 10km2 pe fondul de vânătoare de la Ceghlevici (22-33 de hilaci).

În data de 1 aprilie 2021, echipa formată din ecologii Ovidiu Banea şi Cosmin Ţâru a demarat pe grindurile maritime Letea şi Caraorman o monitorizare şi evaluare de densitate la specia de hilac folosind pentru prima dată în Delta Dunării o tehnică specială, de stimulare bioacoustică şi detectare video folosind zece capcane de detecţie cu infraroşu şi senzori de temperatură. Tehnica a mai fost folosită pe Lunca Siretului Inferior în perioada octombrie 2019 - aprilie 2020.

Monitorizare şacalul auriu foto ORGANIZATIA CRISPUS

În urma monitorizării, în partea de vest a ţării au fost descoperite 1,6 grupuri teritoriale / 10 km2, la Caraorman - 3,3 grupuri teritoriale / 10 km2, iar în Letea 1,98 grupuri teritoriale / 10 km2.

Anul trecut, un şacal auriu a fost filmat într-o poiană dintr-o pădure din Iaşi. Prof.dr. Ion Constantin, specialist în zoologie, a explicat pentru presa locală că încălzirea globală şi lipsa altor prădători din pădurile din Moldova au făcut posibilă această apariţie a şacalului auriu. „Şi-a extins arealul spre nord în ultimii 10-15 ani din Delta Dunării, singura zonă în ţară unde putea fi observat, fiind văzut în ultimii doi ani şi în Botoşani, în Vaslui, în Vrancea sau Galaţi. Este o specie invazivă care are o rată a înmulţirii foarte ridicată, iar în Iaşi este o prezenţă inedită: ne aşteptam să fie găsit, dar aceasta este, într-adevăr, prima înregistrare cu un şacal auriu“, a declarat prof.dr. Ion Constantin.

Nu transmite virusul pestei porcine

Reprezentanţii ONG Crispus Sibiu spun că şacalul auriu nu este un vector de transmisie al virusului pestei porcine africane. Acest răspuns vine după ce în urmă cu trei ani,  gripa porcină africană a început să producă pagube în gospodăriile cetăţenilor şi a zootehniştilor crescători de porci domestici. Mistreţul a fost şi el afectat de către acest virus african. „Vectorul principal de transmisie este omul care intră în contact cu secreţiile sau carnea de porc sau mistreţii care consumă direct carnea de porc bolnav neincinerat sau neîngropat. Virusul nu se transmite la om, la alte mamifere şi nici la şacal auriu, aşa cum cred vânătorii“, spun ecologiştii.

Primul şacal descris şi identificat cu certitudine în România datează din anul 1929, fiind reperat într-un ostrov al Dunării din judeţul Dolj. „Abia după 1950, şacalul începe a fi recunoscut ca specie existentă în fauna României, susţinându-se venirea lui din Bulgaria, mai ales în perioadele de iarnă, când Dunărea îngheaţă”, susţin specialiştii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Şacalul auriu (canis aureus) a profitat din plin de dispariţia lupului, principalul animal de pradă din Deltă. Lupul are tendinţa de a omorî toate canidele pe care le întâlneşte (vulpe, câine, şacal). Astfel, şacalul s-a înmulţit necontrolat, beneficiind şi de legislaţia rezervaţiei care interzicea vânătoarea acestuia. Aşa s-a ajuns ca fiara să atace gospodăriile oamenilor, să omoare animalele pe care aceştia le aveau în bătătură. Nici alte animale din rezervaţie, precum vidrele, nu au scăpat de atacurile şacalilor.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite