Şacalii, „urşii“ din Delta Dunării, atacă tot mai des. Localnici: „Ne distrug viaţa“

Şacalii, „urşii“ din Delta Dunării, atacă tot mai des. Localnici: „Ne distrug viaţa“

Viţei atacaţi de şacali

Înmulţirea necontrolată a şacalilor în Delta Dunării a devenit o gravă problemă a localnicilor. Animalele de pradă atacă gospodăriile, în căutare de hrană, iar oamenii sunt neputincioşi. Autorităţile caută, încă, o rezolvare.

Şacalii au devenit o ameninţare pentru oamenii care trăiesc în Delta Dunării. Conform unui raport invocat de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD), în rezervaţia naturală ar exista o populaţie de şacali aproximată la 1.800-3.500 de exemplare, dar date exacte nu se cunosc, deoarece o statistică precisă nu s-a mai făcut din anul 2016.

Localnicii spun, însă, că şacalii sunt cu mult mai mulţi, deoarece animalul de pradă asemănător lupului nu are nici un rival, nu este atacat de nimeni şi se înmulţeşte de două ori pe an, născând la o singură fătare între 6 şi 8 pui.

„Nu-i opreşte nici gardul electric“

Gabriela Şpac are o fermă de animale în apropiere de Chilia Veche. Şacalii i-au omorât miei, iezi, chiar şi oi. „Avem 50 de hectare îngrădite cu gard electric, dar ei vin până în curte şi se dau la oi. Nu-i opreşte un grad electric. Ne fură ziua. Aveam o ieduţă alpină franceză şi mi-au mâncat-o. Găsim dimineaţa blana“, se plânge femeia.

Oamenii nu mai au resurse să se apere de aceste atacuri, iar sesizări au renunţat să mai facă, deoarece tot ei sunt cei certaţi de autorităţile care şi-ar dori ca aceste lucruri să nu se afle. „Nu avem cum să ne apărăm. Anul acesta ne-au distrus. Până anul trecut nu ne atacau ziua. Vine o mamă cu pui, sau masculul, pe dig, şi stă la pândă când ies oile la apă. Stă în stuf şi atacă oile când beau apă. Le apucă de gât şi le trage. Eu cum să-l văd? Nu sunt mari, cât un câine amărât. Degeaba ne plângem, că tot pe noi ne ceartă autorităţile”, spune Gabriela Şpac.

„Toţi fac studii din birou“

Silviu Rahău, primarul comunei Crişan, consideră problema şacalilor este foarte gravă. „Tot facem apeluri la instituţiile abilitate şi nu ne bagă nimeni în seamă. Ne mănâncă animale, mai nou mănâncă pepeni, porumb, ajung în curţile oamenilor, am avut un caz la Caraorman când au dezgropat un mormânt. Îi găseşti în curţi. Cum se lasă întunericul, se pun pe treabă“, arată edilul-şef.

Momentan şacalii găsesc hrană printre animalele domestice ale localnicilor şi doar asta a oprit, deocamdată, animalele să nu atace şi omul. „Dar dacă, Doamne fereşte, găsesc un om bolnav căzut sau un om beat îl mănâncă de viu. Până nu se va întâmpla asta, nu ne bagă nimeni în seamă. Iarna vor fi mai agresivi deoarece nu îşi găsesc hrană foarte uşor“, spune primarul din Crişan.

Seara, după lăsarea întunericului, atmosfera este înfricoşătoare în satele din deltă deoarece se aude numai urletul şacalilor.

„Rupe animalul domestic în zona gurii/botului, acesta nu mai poate mânca şi devine slab, fără forţă, şi ajunge o victimă sigură. Mănâncă orice. Şacalul nu are niciun rival, nu-l atacă nimeni. Nu mai avem iepuri, fazan, nimic. Nimeni nu vrea să înţeleagă că este o problemă, toţi fac studii din birou“, este necăjit primarul.

El nu vede o soluţie nici în organizarea unor partide de vânătoare menite să reducă din populaţia de şacali, deoarece atunci când sunt hăituiţi, aceştia se ascund. În continuare, aşteaptă ca guvernatorul Deltei Dunării să meargă în comunităţile locale şi să vorbească direct cu oamenii. „Cine să-i despăgubească pe cei care-şi pierd animalele? Doar bunul Dumnezeu. Oamenilor le este frică să se adreseze vreunei instituţii sau să o dea în judecată pentru recuperarea pagubelor. Administraţia Rezervaţiei ar trebui să aibă un fond de rezervă pentru despăgubiri“, consideră Rahău.

Nimeni nu vrea să vâneze şacali

Ultima vânătoare de şacali în deltă s-a făcut în cursul anului 2019, când au fost extraşi 113 şacali.

La 6 mai 2021, Ministerul Mediului şi-a dat acordul pentru extracţia a aproximativ 300 de exemplare de şacali în deltă. La 13 mai, ARBDD a început o procedură de achiziţie publică pentru executarea partidelor de vânătoare, dar nu s-a prezentat nici un ofertant.

Conform unui răspuns transmis pentru „Adevărul”, reluarea procedurii de achiziţie s-a amânat pentru luna septembrie, deoarece vara vegetaţia este intensă şi delta este vizitată de mulţi turişti.

În luna august, guvernatorul ARBDD Atena Groza s-a întâlnit cu primarii mai multor comune din RBDD şi au discutat o serie de măsuri preventive recomandate pentru diminuarea pagubelor: interzicerea lăsării animalelor nesupravegheate sau neînsoţite; în zonele cu atacuri frecvente se va face supravegherea animalelor inclusiv pe timpul nopţii, în special în perioada fătărilor; controlul strict al deşeurilor de origine animală (animale moarte lăsate la marginea localităţilor).

De asemenea, ARBDD va dezvolta în perioada următoare norme pentru creşterea animalelor domestice în Rezervaţie, în prezent neexistând o situaţie exactă a numărului de animale domestice şi a modului de creştere a acestora. Administraţia va realiza şi campanii de conştientizare a populaţiei cu privire la rolul ecologic al şacalului şi comportamentul acestuia.

„Înţelegerea faptului că există atacuri ale şacalului doar în anumite situaţii, respectiv anumite perioade, ar permite crescătorilor (cu eforturi relativ mici) să minimizeze şi chiar să evite pagubele”, arată ARBDD.

Vă recomandăm şi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările