FOTO Zona crepusculară a Timişoarei. Locul unde nici salvarea nu intră fără un echipaj de Poliţie: „E Vestul Sălbatic!”

Cartierul Kuncz, aflat la marginea oraşului, nu are nimic de-a face cu civilizaţia europeană de secol XX. Pentru majoritatea celor care trăiesc aici, regulile de convieţuire dispar.

În cartierul Kuncz funcţionează legea junglei. Sunt străzi neasfaltate, iar mulţi locuitori, de etnie romă, locuiesc în condiţii greu de imaginat. Este multă mizerie. Strada principală din cartier se numeşte Satu Mare. Aici se află două birturi şi un magazin alimentar. 

La începutul străzii, Primăria Timişoara a construit un loc de joacă pentru copii. Aici se mai găsesc şi case normale, dar şi oameni care trăiesc civilizat, şi cu care te poţi înţelege.

“Problema e cu ţiganii din spate, de pe câmp. Ei fac debandadă totală. Se fură tot! Eu n-am nicio treabă cu ei, dar aici trece poliţia ca taximetriştii. Din când în când. Salvarea vine zilnic. Ăştia beau, se îmbată şi apoi bat între ei. Scandalurile sunt la ordinea zilei. Aici e Chicago! Niciun viitor nu are acest loc. Nu au contracte nici pe teren, nici pe casă, nici pe nimic. Sunt două străzi care figurează ca şi câmp. Aici, pe strada principal e OK! Când treci de acest loc intri în zona crepusculară”, ne-a declarat Remus Teodorovici, unul din locuitorii de pe strada Satu Mare.

Omul locuieşte de cinci ani în Kuncz şi a încercat de mai multe ori să se mute. “Cine îmi cumpără casa? Nimeni! Oricum valoarea e mult mai scăzută decât este pe piaţă. Să dau un exemplu. Dacă valorează 100.000 de euro, aici nu vinzi cu 40.000. Însă, problema este că dacă spui unui agent imobiliar în ce cartier eşti îţi închide telefonul în nas, nici nu stă de vorbă cu tine”, a mai spus Remus Teodorovici.

“Aici nu e Timişoara, e vestul sălbatic!”

În ultimii ani, Primăria Timişoara a realizat ample lucrări de extindere a reţelelor de utilităţi: alimentare cu apă şi canalizare, au reabilitat drumurile, însă tot ei le-au şi spart. “Mizeria din cartier nu îmi place deloc. Drumurile sunt stricate. Întâi ne-o făcut drumul, pe urmă ne-o băgat apa. Apoi au refăcut drumul, dar au spart din nou când au făcut canalizarea. Şi au lăsat aşa. Aici nu e Timişoara, e vestul sălbatic. Nu aparţinem de Timişoara, chiar dar eu plătesc ca toţi ceilalţi din oraş”, a spus Maria Buzea

Infracţionalitatea este la ea acasă în cartierul Kuncz. Nici ambulanţa nu intră în cartier fără să fie însoţită de un echipaj al poliţiei.

“Eu stau de 16 ani în zona asta. Nu îmi convin anumite treburi. Alţii sar peste gard şi fură. Am fost şi la poliţie pentru că mi-au furat motocicleta din curte. Nu au rezolvat nimic. De trei ani de zile îmi spun să caut eu hoţul. Păi dacă îl găsesc nu mai merg la poliţie. Sunt treburi care lasă de dorit. Aruncă gunoiul în faţa porţii. Aruncă şi ălă, şi ăla, eu adun. Cam 20 la sută sunt oameni normali în Kuncz, restul sunt handicapaţi, lucrează la gunoaie, adună, ce nu le trebuie aruncă în drum. Fac copii să trăiască din ajutor social”, a spus Rudolf Teodorovici. 

Fără buletine şi acte pe case

În 2015, a existat un proiect al Primăria, pentru a le face oamenilor acte de identitate şi de stare civilă, dar şi pentru a rezolva problemele locative ale persoanelor de etnie romă. Majoritatea nu au acte şi documente pentru terenurile şi imobilele în care locuiesc.

“Au fost cei de la primărie şi nu au făcut nimic. Nici eu nu sunt în regulă. Nu am acte. Majoritatea n-au! Promisiune foarte multe, dar atât. Eu n-am buletin. Sunt născut şi crescut aici. Am 58 de ani şi nu a fost aşa ceva. Pe vremuri a fost mai bine. A fost mai săracă lumea, dar mai bună. Sunt foarte multe probleme. Să luăm exemplul străzii mele. Sunt gropi. Când au băgat apa nu au mai făcut drumul. Sunt probleme şi cu casele. Cad pe noi”, a declarat Theodor Rosenberg, în timp ce servea o tărie la birtul din cartier.

Cartierul s-a dezvoltat printr-o migrare a populaţiei defavorizate, iar cei care locuiesc aici nu văd niciun viitor în Kuncz.  

„Sunt fraţii Cristescu pe felie, se ştie. Au cumpărat deja grădinile puşcăriei, au mai multe terenuri aici, inclusiv toată zona industrială e a lor. Se dezvoltă un cartier la marginea Plopilor. Am informaţia că vor să cumpere tot cartierul Kuncz. Preconizez că se va dărâma acest cartierul şi se vor construi vile. Cel care au contrate, vor fi despăgubiţi. Ei oricum ştiu cine are contract. Cine nu are, va trebui să plece”, a mai spus Remus Teodorovici. 

„Nu îi bagă nimeni în seamă pe oamenii ăştia”

La capătul cartierului începe cu adevărat ghetoul. Aici locuiesc, în condiţii mizere, mulţi romi. „Nu sunt contracte pe case. 95 la sută nu au. Nu îi bagă nimeni în seamă pe oamenii ăştia. 60 la sută din ăştia nu au buletine. Aici poate să se ascundă orice infractor, nu-l găseşte nici dracul. Acum şapte ani l-au prins pe un criminal, care a stat aici ascuns timp de doi ani. Ăştia nu plătesc impozite, nu plătesc gunoiul, apa, lumina, nimic”, a afirmat Marcel Ionescu.

„Eu am o nevastă fără picioare. E vai de capul nostru. Nu ne ajută nimeni. Stăm în chirie în casa unui om. Plătesc 200 de lei pe lună. Nu ştiu dacă sunt hoţi aici, dar nici nu au ce fura. Doar sărăcia. Nu vine nimeni să facă drumul, aici nu a fost niciodată asfaltat. Oamenii de aici nu muncesc pentru că nu îi angajează nimeni. mai sunt unii pe la gunoaie”, a afirmat Florin Boţ.

Romi veniţi ca muncitori la fabrica de cărămidă

Cartierul Kuncz a apărut în 1921, după ce proprietarul fabricii de cărămidă, Karl Kuncz, a avut nevoie de angajaţi şi a permis astfel muncitorilor romi să-şi ridice case fără acte de proprietate. Fabrica a fost închisă în 1945, dar foştii muncitori au rămas în continuare în casele construite acolo. După 1990. Terenul a trecut în proprietarea Primăriei Timişoara. 

„Acum şapte ani s-a pus piatră pe trei străzi, anul următor pe alte trei străzi. Au asfaltat în 2008, dar au spart din nou să bage apă. Apoi canalizare. Toate străzile au gaz, dar nu şi oamenii în case, pentru că nu au bani de aşa ceva. Iluminatul stradal este rezolvat. În 2008, Ilie Sârbu a trecut toate terenurile din extravilan în intravilan. Tot Kunczul era în extravilan. S-au făcut 150 de buletine de către cei de la Primărie. Anul trecut, am fost cu Poliţia Locală la fiecare casă. E indolenţă mare aici. Singurii vinovaţi sunt oamenii de aici. Nimeni altcineva. Vă spun că nu ai ce face cu ei. Degeaba vrei să le faci bine, ei nu vor. Mulţi nu au buletine, certificate de naştere, sunt înapoiaţi, de-a dreptul proşti. Sunt săraci din prostia lor.

Şi cartierul Plopi era cândva unul cu probleme, dar acum acolo s-au rezolvat problemele. E practic o zonă rezidenţială acuma. Sunt cinci biserici, de penticstali, de baptişti, catolică, ortodoxă şi una penticostală pentru ţigani. Acum, Plopi are 2.800 de locuitori”, a declarat Ion Olaru, preşedintele Consiliului Consultativ Plopi-Kuncz.

Cartierul Kuncz este alcătuit din nouă străzi şi are în jur de 600 de locuitori.