Ziua Armatei la Timişoara: Unii defilează, alţii protestează (GALERIE FOTO)

Ziua Armatei la Timişoara: Unii defilează, alţii protestează (GALERIE FOTO)

Militarii au defilat în Piaţa Victoriei

De Ziua Armatei, în timp ce militarii au defilat în Piaţa Victoriei, iar nou-înfinţata Brigada 18 Infanterie Banat a primit drapelul, în faţa Prefecturii, pensionarii şi rezerviştii au protestat cu pancarde.

Pentru angajaţii Bataloniului 32 Mircea cel Bătrân, din care fac parte şi Scorpionii Galbeni, onoarea, curajul şi gloria sunt încă cuvinte de ordine. Cu toţii spun că au ales această meserie în primul rând pentru jurământul faţă de ţară. „La mine în familie bărbaţii nu au făcut armata, dar am ajuns eu. La început a fost mai greu pentru o femeie, era mai dificil cu trezitul, dar apoi m-am obişnuit. Am fost şi la armanent greu, dar acum sunt la transmisiuni. Pentru mine pe primul loc este onoarea, apoi casa şi familia”, a spus Murgu Ana Maria, una din puţinele femei din armată.


Vezi galerie foto cu Ziua Armatei la Timişoara

Drapelul a fost predat de Viorel Oancea, secretar de stat în MApN, către generalul de brigadă Gheorghe Simina, fiind citită apoi şi mesajul preşedintelui Traian Băsescu. Soladţii au jurat cu mâna pe inimă că vor sibe grijă de drapelul tricolor ca de lumina ochilor.

După ceremonia de înmânare a drapelului, militarii au participat la depunerea de coroane din Parcul Central, de la Monumentul Eroilor. Bogdan Flueraş este unul din românii care a participat în operaţiunile din Afganistan şi Irak. „Dacă îţi place, e frumoasă armata. Eu am opt ani şi sunt mândru de ceea ce fac. Nu e uşor. Când a născut nevasta mea, eu eram plecat în Afganistan. În meseria asta, pe primul loc este onoarea”, a spus Flueraş.


Prima misiune în China

Au venit la Timişoara şi Vânătorii de Munte "Avram Iancu", de la Brad, care se pregătesc să plece într-o misiune tocmai în China. Aceştia vor întoarce invitaţia chinezilor, care s-au aflat timp de două săptămâni în România, pentru prima colaborare între armatele celor două ţări. România este prima ţară NATO cu care China comunistă face un parteneriat. "Plutonul de militari chinezi au efectuat la noi exerciţii de tragere, alpinism, iar în contrapartidă, ne vom duce noi la ei", a spus Sorin Lazăr, ofiţerul de presă al Brigăzii 18 Infanterie Banat.



Rezerviştii, în stradă


Ascunşi în spatele unor bannere uriaşe, cu pancarte ridicate în aer, în faţa Prefecturii din Timişoara, cei care pe vremuri erau respectaţi pentru gradele lor strigă acum nemulţumiţi. Militarii în rezervă sau în retragere au ales să sărbătorească Ziua Armatei cu un protest, Speriaţi că ar putea pierde o parte consistentă din pensiile lor frumuşele câştigate după ani petrecuţi în cadrul Armatei. „Nu o să lăsăm să se întâmple aşa ceva. Este un abuz. Pensia asta este un drept pe care l-am câştigat. Cu orice risc, nu o să permitem să ni se încalce drepturile”, a spus Silviu Pletos, de 51 de ani, maior în rezervă.


„Între mine şi stat a existat un contract social. Partea mea de contract am îndeplinit-o. De ce nu şi-ar respecta şi statul partea de contract?", se întreabă acum Costică Andrieş, de 55 de ani, colonel în rezervă. Timp de 33 de ani ca şi cadru militar, bărbatul ţine acum deasupra capului o pancartă: „Incompetenţă, ochii plânşi nu vor să te mai vadă".


Bărbatul spune că meseria pe care a ales-o nu poate fi asemănată decât cu cea a unui militar străin, cu excepţia salariilor şi a pensiilor. „E o meserie care implică multe riscuri. Am avut parte de foarte multe privaţiuni", a spus fostul colonel. Viaţa e mai liniştită acum, dar tocmai această linişte este în pericol. „Pensia mea este corespunzătoare gradului pe care l-am avut, dar aş fi vrut să fi lucrat. Încă mai simt că aş putea fi util", a spus încet, cu regret timişoreanul.



La câţiva paşi distanţă, dincolo de un grup de alţi militari în rezervă, Silviu Pletos îşi arată capul de după un banner uriaş. Şapca albastră inscripţionată „SCMD" (Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate) îl face o parte din grupul de „sindicalişti ce protestează" aşa cum erau numiţi de trecători. „De multe ori desfăşuram activităţi ca militar, şi în acel timp, familia nici nu ştia de noi. Nu am avut niciun privilegiu. Eram la dispoziţia superiorilor 24 de ore din 24 de ore, 365 de yile din 365. Nu puteam pleca niciunde fără aprobarea eşalonului superior, nici în concediu, nici măcar la iarbă verde", a spus bărbatul.


Mintea îi fuge repede la fiica lui care munceşte de şapte ani în Spania. „Ar vrea şi ea, aş vrea şi eu să vină înapoi acasă, dar aici nu găseşte de lucru şi eu nu aş putea să o ajut aşa cum ar vrea", a spus Silviu Pletosu. Bărbatul a fost militar 26 de ani. Pensia lui ajunge la 1.500 de lei. „De zece ani lucrez la privat. Mai bine, decât să stau acasă",a spus fostul militar.   



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: