Zboruri extreme cu Carpatair: incidente ţinute la secret

Zboruri extreme cu Carpatair: incidente ţinute la secret

Pe data de 28 februarie 2009, un avion Carpatair a aterizat forţat la Timişoara FOTO Adevărul

79 de incidente aviatice au fost înregistrate de compania românească, în ultimii cinci ani. Doar 12 dintre ele au fost făcute publice de oficialii Carpatair.

Ştiri pe aceeaşi temă

Carpatair, una dintre cele mai importante companii aviatice din România, a avut, în ultimii ani, numeroase incidente ferite de ochii călătorilor şi ai mass-media. „Adevărul“ vă prezintă, în exclusivitate, un şir de incidente ţinute secret, dar şi cazurile cele mai grave făcute publice în ultimii ani, în care au fost implicate aeronavele Carpatair. 

Numai la sediul de bază, pe Aeroportul Internaţional „Traian Vuia“ din Timişoara, s-au înregistrat cele mai multe incidente, 79 în ultimii cinci ani. În 2008 şi 2009, Carpatair a avut aici câte 18 probleme cu zborurile, în 2010 au fost 13, în 2011 s-au înregistrat 19, iar anul trecut – 11 incidente. Din informaţiile făcute publice pe internet, pe portalul „The Aviation Herald“, compania apare, însă, cu numai 12 incidente înregistrate în ultimii cinci ani, pentru toate zborurile avute. Toate aceste probleme au pus în alertă atât Autoritatea Aeronautică Română, cât şi instituţiile europene care se ocupă de siguranţa zborurilor comerciale. 

„Majoritatea sunt defecţiuni tehnice la motor, la comezi sau senzori. Au fost cazuri de depresurizare de cabină (pierderea presiunii prestabilite, lucru care poate duce la egalizarea presiunii dintr-un spaţiu ermetic cu presiunea exterioară, având consecinţe grave pentru echipaj şi pasageri – n.r.)“, a declarat Marian Chivu, directorul operaţional al Aeroportului din Timişoara. Acesta explică şi motivele pentru care compania înregistrează cele mai mari probleme: „Are cel mai mare număr de avioane, iar aeronavele sunt cele mai vechi“. Carpatair are în dotare opt aeronave Saab 2000, trei Foker 70, trei Foker 100 şi un Boeing 737. Avioanele Saab, cu elice, sunt fabricate în anii ’80. 
 
Cel mai recent incident a avut loc pe 3 aprilie 2013, când aeronava Boeing 737 a ratat decolarea de pe Aeroportul „Traian Vuia“. Cu o lună înainte, pe 22 martie, un alt avion Carpatair, cu 33 de pasageri la bord, care zbura de la Dusseldorf spre Timişoara, a trebuit să se întoarcă pe aeroportul german din cauza depresurizării cabinei. Cu doar două zile înainte, o altă aeronavă, care trebuia să decoleze de pe Aeroportul Timişoara cu destinaţia Iaşi, s-a oprit din rulaj din cauza unei defecţiuni. Întârzierea a fost de două ore şi jumătate, însă pasagerii nu au fost informaţi despre ce problemă este vorba. Câteva ore mai târziu, o altă aeronavă a aceleiaşi companii, care decolase către Bergamo, a făcut cale întoarsă pe Aeroportul din Timişoara din cauză că un geam al copilotului s-a fisurat.
 
16 oameni răniţi şi spitalizaţi, în Italia
 
Cel mai grav incident din acest an, înregistrat de companie, s-a produs pe 2 februarie, când 16 persoane au fost rănite şi spitalizate, după ce un avion Carpatair, cu 50 de persoane la bord, care efectua un zbor intern pentru Alitalia, a ratat aterizarea şi a ieşit de pe pistă, pe Aeroportul italian Fiumicino, din Roma. „Pilotul a avut probleme din cauza vântului de forfecare. Ar fi trebuit să aleagă o alternativă de aterizare. Este cel mai grav incident în care a fost implicat Carpatair“, a mai spus directorul Marian Chivu (foto).
 
 
La Timişoara, cel mai grav incident a avut loc pe 28 februarie 2009, când un avion Saab 2000 a aterizat forţat după ce trenul de aterizare din faţă nu s-a deschis. La 5 mai 2009, un alt avion al Carpatair a aterizat de urgenţă la Timişoara, la 20 de minute după ce decolase de pe acelaşi aeroport. Unul dintre capacele motorului din dreapta al aeronavei s-a desprins.
 
Gheaţa de pe avion, luată cu mătura
 
În 15 şi 17 octombrie 2011, piloţii Carpatair au încercat să decoleze de pe Aeroportul din Cluj-Napoca fără să efectueze operaţiunea de degivrare, adică de curăţare a gheţii depuse pe fuzelaj şi pe aripi. „Pilotul a încercat să îndepărteze gheaţa cu o mătură, ceea ce contravine procedurilor aviatice. Au stat cu avionul la sol până a ieşit soarele şi a topit gheaţa. Prin refuzul de a degivra avioanele se pun în pericol vieţile pasagerilor“, a declarat, atunci, David Ciceo, directorul aeroportului clujean. Potrivit acestuia, operaţiunea de degivrare cu un lichid special costă în jur de 700 - 800 de euro, dar cei de la Carpatair au refuzat să plătească banii. O zi mai târziu, Carpatair şi-a închis baza de la Cluj. 
 
„Am putea spune că sunt incidente minore, dar ele au impact negativ asupra pasagerilor. Şi aşa oamenii au o teamă de zbor. Darmite când avionul se întoarce din drum pentru remedieri de probleme tehnice. Efectul negativ se propagă. Pe lângă cei 50 de pasageri, în aeroport aceştia sunt aşteptaţi de aparţinători. Gradul de încredere al pasagerilor scade“, a mai declarat Marian Chivu. Contactaţi în repetate rânduri de jurnaliştii „Adevărul“, reprezentanţii Carpatair nu au oferit un punct de vedere referitor la problemele de zbor înregistrate.
 
Carpatair vrea să recupereze 10 milioane de euro
 
Carpatair are datorii de aproape trei milioane de euro faţă de Aeroportul din Timişoara, pentru chirii, servicii aeroportuare sau hangar. Şcoala de zbor, dormitoarele, cantina şi serviciul de catering au fost închise, după ce compania nu a achitat datoriile pentru chirie de aproape trei ani. Probleme cu datoriile există şi la leasingul a cel puţin trei aeronave achiziţionate de către companie. „Încercăm să recuperăm datoriile prin instanţă. Ei mai pot utiliza aeroportul doar dacă ne plătesc taxele aeroportuare înainte“, a afirmat Daniel Stamatovici, director comercial al Aeroportului Timişoara.
 
Reprezentanţii Carpatair dau vina pentru colapsul economic pe cei de la Aeroportul „Traian Vuia“ din Timişoara, pe care îi acuză că au oferit preţuri preferenţiale companiei Wizz Air. Astfel, Carpatair vrea să obţină peste 10 milioane de euro daune din partea aeroportului, sumă cu care le-au scăzut veniturile între 2009-2012. „Veniturile lor au scăzut pentru că au renunţat la 27 de zboruri. Au rămas cu doar 12. Ne acuză pe noi că am sprijinit Wizz Air, iar din cauza asta s-au adresat Comisiei Europene. Wizz Air a beneficiat de facilităţi ca orice companie nouă care intră pe piaţă. A beneficiat şi încă beficiază şi Carpatair. Fireşte că există discounturi la un volum mare de clienţi“, a mai spus Stamatovici.
 
Au existat 26 de speţe pe rolul judecătoriei, pornite de Carpatair, împotriva aeroportului, din care au avut un singur câştig de cauză, însă nici acela nu are hotărâre definitivă. Carpatair se judecă de fapt cu statul român, care deţine Aeroportul Timişoara (80 la sută aparţine Ministerului Transporturilor şi 20 la Fondul Proprietatea).
 
În ultima săptămână a lunii martie, Nicolae Petrov, directorul general al Carpatair, a fost în audienţă la ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, pentru a-i cere ajutor în redresarea companiei şi păsuirea datoriilor. Petrov s-a dus la ministru însoţit de ambasadorul Elveţiei, ţara unde se află acţionarii principali. De altfel, în aceeaşi perioadă, Nicolae Petrov a zburat cel puţin de două ori în Elveţia, pentru a găsi împreună cu acţionarii Carpatair soluţii de salvare a companiei. Carpatair a concediat peste 200 de angajaţi în ultimul an şi a închis 25 de staţii.
 
Citeşte şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările