EXCLUSIV Durere în suflet pentru strănepoata florarului imperial Wilhelm Mühle: „Eu am vrut să ţin casa părintească, dar nu s-a putut”
0
TIMIŞOARA Clara Basica a fost ultima membră a familiei Mühle care a locuit în casa monument transformată în ruină de actualii proprietari. Strănepoata lui Wilhelm Mühle trăieşte în Germania, din 1992
Acapararea clădirilor de patrimoniu din Timişoara, prin diverse tertipuri, de către romii de mătase sau de către alte persoane implicate în afaceri imobiliare, au umplut ani de-a rândul paginile ziarelor. S-au făcut nenumărate emisiuni televizate şi dezbateri interminabile.
Niciodată nu s-a întâmplat însă ca timişorenii să ia cu adevărat atitudine, aşa cum a fost în cazul Casei Mühle: s-au organizat mitinguri, sute de persoane s-au adunat în faţa imobilului să protesteze. Numeroase organizaţii şi asociaţii civice s-au unit pentru acelaşi scop: salvarea Casei Mühle.
Timişorenii au fost atinşi la „coarda sensibilă” pentru că a fost pus în pericol unul dintre simbolurile locale: florile şi în special trandafirul. Concret, Wilhelm Mühle şi fiul său, Árpád Mühle, foştii proprietari ai casei cu pricina, au ridicat Timişoara la rangul de „oraş al florilor”.
Wilhelm, cetăţean de onoare post-mortem
Clara Basica, strănepoata lui Wilhelm Mühle, a revenit la Timişoara, din Germania, cu ocazia decernării titlului de Cetăţean de Onoare al Timişoarei, acordat post-mortem (de Ziua oraşului) celui mai important florar al Imperiului Austro-Ungar.
„Am plecat acum 20 de ani de la Timişoara. Este un capitol destul de trist. Eu când spun aceste cuvinte îmi aduc aminte de o statuie pe care am văzut-o în Tenerife. Se numea «Emigrantul». Avea în mână multe geamantane, spre deosbire de mine, care am avut două bagaje. Dar în loc de inimă, sculptura are o gaură. De multe ori mă gândesc la acele momente. Eu văd acea gaură din inimă. Asta am simţit când am plecat şi asta rămâne în continuare”, spune Clara Basica.
Clara Basica primeşte diploma din partea primarului Nicolae Robu
Străbunicul ei a fost Wilhelm Mühle (1844 -1908), buncul era Árpád Mühle (1870–1930), iar tatăl ei a fost Ernest Mühle (1905-1975). Cu toţii sunt înmormântaţi în cimitirul din cartierul Elisabetin.
A întregit familia în Germania
Clara Basica a renunţat la numele de fată după căsătorie. Ea a fost ultima reprezentantă a familiei Mühle care a locuit în casa aflată la intersecţia bulevardului Mihai Viteazul cu strada Victor Babeş.
„A trebuit să plec în Germania să întregesc familia. În România nu am mai avut aproape pe nimeni rudă de sânge. Am tras de timp cât de mult am putut, dar au fost probleme familiale pe care nu le-am putut rezolva. A fost o hotărâre luată destul de subit. M-am hotărât destul de greu, dar în final a trebuit să aleg acest drum”, afirmă Clara Basica.
Înainte de plecare, Basica a decis să lase Timişoarei numeroase lucruri care au aparţinut familiei sale. Aşa se face că a donat Muzeului de Artă o serie de obiecte ale străbunicului, bunicului şi tatălui. I s-a promis că se va amenaja o cameră memorială Mühle, însă acum toate zac în depozit.
„Am lăsat toate diplomele, ordinele şi medalii. Au fost şi busturi, multe lucruri s-au distrus, dar au şi mai rămas. Am spus că ele trebuie să rămână Timişoarei. Nu am vrut să le iau cu mine în Germania. Dorinţa lui Árpád Mühle a fost să se facă un muzeu al rozelor. Am primit promisiuni că se vor pune într-o sală separată legată de familia Mühle şi vor fi expuse în permanenţă. Ştiu că a şi fost o expoziţie. Dar nu am ştiut că totul este aruncat în depozit. E dureros ce aud”, a mai declarat Clara Basica.
Mormântul familiei Mühle din cimitirul din Elisabetin
Inovaţii în domeniul medicinei a lui Ernest Mühle
Tatăl ei, Ernest Mühle, nu a dus mai departe tradiţia grădinăritului, ci a devenit un medic foarte apreciat în Timişoara şi nu numai.
„Tata a simţit o chemare pentru meseria de medic. A fost medic din pasiune, acesta a fost drumul vieţii lui. A avut specialitatea de chirurg şi ginecolog. Ulterior, lucrând la Institutul Oncologic, a mai dat examene de specialitate şi a devenit radiolog. Are şi o invenţie, care în toată lumea se numeşte «metoda Mühle». Culmea e că se aplică şi acum în Germania. Se referă la nişte complicaţii în ultimele luni ale sarcincii. Este un tratament cu o doză mare cu diferite vitamine B, care fac să se reducă mult complicaţiile”, a povestit Clara Basica.
Urmaşa florarilor a făcut şcoala şi facultatea la Timişoara, oraş în care a lucrat apoi ca inginer constructor. A fost proiectantă la Institutul de Proiectări (IPROTIM), unde a pus umărul la realizarea mai multor proiecte importante pentru oraş, printre care şi clădirea „Adam Müller Güttenbrunn”. „Puţin m-am aliniat şi eu la tradiţia familiei, am lăsat totuşi ceva şi pentru Timişoara”, spune Clara Basica.
„Nu doresc nimănui să simtă ce simt eu”
Când vine vorba de casa părintească, i se umezesc ochii. Nu îi face placere să discute despre acest subiect rămas o rană încă devindecabilă.
Casa în care a locuit familia florarilor a devenit o ruină
„Aici sunt nişte probleme foarte grave despre care eu nu pot să vorbesc. Este ceva care mă apasă şi sunt foarte fericită că am început să uit. Atâta pot să spun, că eu am vrut să ţin casa, dar nu s-a putut. Suntem mai mulţi fraţi, şi ei au decis să vândă, aşa că a trebuit să împărţim tot. Nu doresc nimănui să simtă ce simt eu când trec prin faţa acelei case. E viaţa mea şi a familiei acolo. Noi am vândut casa, dar de atunci s-au tot schimbat proprietarii. E trist că cei de acum nu se gândesc la istoria Timişoarei”, a spus Clara Basica.
Florarii care au parfumat Timişoara
Wilhem Mühle este cel care a transformat Timişoara în oraşul trandafirilor. O dată cu dezvoltarea afacerii, Mühle a început să cumpere din ce mai mult pământ pentru extinderea grădinii de trandafiri, unde a cultivat sute de soiuri. În 1881, ziarele locale scriau că Timişoara a devenit un “veritabil El Dorado al trandafirilor”. Wilhelm Mühle a fost cel care s-a ocupat de amenajarea noilor parcuri din oraş.
În 1891, Timişoara a găzduit Expoziţia Agricolă, la care invitat special a fost împăratul Franz Josef., care a fost atât de impresionat de amenajare florară încât i-a propus lui Mühle să devină florarul Curţii Imperiale. Mühle a fost decorat cu ordinul „Crucea de aur cu coroană” şi a primit titlul de furnizor de flori al Curţii Imperiale de la Viena şi a celei Regale de la Budapesta.
Fiul său, Árpád Mühle a dus mai departe dinastia grădinarilor şi început să fie cunoscut şi pe plan internaţional datorită soiurilor de trandafiri pe care le-a creat la Timişoara.
Bustul lui Wilhelm Mühle din Parcul Rozelor
După căderea Imperiului Austro-Ungar şi lipirea unei mari părţi din Banat la Regatul României, Árpád Mühle a devenit principalul furnizor al Caselor regale din România, Serbia şi Bulgaria. Este şi cel care a amenajat Parcul Cişmigiu din Capitală şi Parcul Public din Sinaia.
El a realizat planul Parcului Rozelor din Timişoara, care a fost prezentat în 13 mai 1929.
Citiţi şi:
Gafă antologică la bustul lui Wilhelm Mühle: nu el este fondatorul Parcului Rozelor din Timişoara
FOTO Protest fără precedent pentru un monument istoric din Timişoara: "Salvaţi Casa Mühle!"
Se încarcă comentariile...
