Vile cu privelişte unică pe terenul primăriei, concesionat pentru a amenaja un parc de distracţii. Lavinia Miloşovici şi un procuror, prinşi în poveste

Vila în care locuieşte omul de afaceri care a concesionat terenul de la primărie pentru o zonă de agrement. În PUD, construcţia este clădire de birouri, în CF - clădire pentru cazare FOTO Daniel Dancea

O decizie recentă a Consiliului Local Timişoara deschide drumul unor operaţiuni imobiliare asupra cărora planează mari suspiciuni de ilegalitate. Un prim pas a fost deja făcut prin construirea unor case pe un teren al primăriei, concesionat pentru amenajarea unei zone de agrement.

Să locuieşti într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, într-o casă amplasată pe malul unui lac, iar din piscina amenajată în faţa casei să vezi apusul soarelui reflectat în apa care ţi se întinde în faţă. Este un vis la care cei mai mulţi nici nu îndrăznesc să viseze. Chiar dacă unii şi-ar permite să-şi construiască o super-casă, le este imposibil să facă rost şi de lacul din faţa casei. O astfel de imagine este posibilă într-o singură zonă din Timişoara. Pe strada Lacului, acolo unde Primăria Timişoara deţine un teren de peste cinci hectare, dintre care peste două hectare sunt luciu de apă.

Istoria afacerii, pas cu pas

Terenul, care se întinde pe o suprafaţă de aproape şase hectare a fost „dat în folosinţă pe perioadă nedeterminată”, încă din 1990, Întreprinderii Mica Aurora, controlată de omul de afaceri Gavril Câmpeanu pentru amenajarea unei zone de agrement. În anul 2006 intră în vigoare legea privind concesionarea bunurilor proprietate publică, iar în 2007 Consiliul Local Timişoara emite o hotărâre de Consiliu Local prin care se decide „concesionarea terenului către SC Aurora SRL, cu plata unei redevenţe care va fi stabilită de Comisia de negociere cu terţii”. Referatul HCL-ului care a stat la baza concesiunii arată şi scopul pentru care terenul a fost concesionat: construirea unui parc de distracţii. Ca-n Ungaria, ar putea visa timişorenii care se scaldă week-end de week-end în ţara vecină.

Referat Hcl Contract Concesiune 2007

Comisia de negociere cu terţii a stabilit şi redevenţa pe care trebuie să o achite SC Aurora SRL primăriei pentru terenul concesionat:

-         10,55 lei/mp/ an pentru cei 2.148 de mp construiţi

-         1,6 lei/mp/an pentru terenul neconstruit în suprafaţă de 28.259 mp neconstruiţi

-         0,0102 lei/mp/an pentru luciu de apă în suprafaţă de 24.835 mp

Astfel, la data de 11 ianuarie 2008 se semnează contractul de concesiune dintre Primăria Timişoara şi SC Aurora SRL. În august 2008, la doar opt luni de la semnarea contractului, la o verificare în teren se constată că suprafaţa terenului ocupat de construcţii a crescut de la 2.148 mp, la 6.453 mp. Printr-un act adiţional, s-au modificat suprafeţele, astfel încât Aurora să plătească preţul corect pentru concesiune.

Un control al Curţii de Conturi realizat în 2011 a scos la iveală faptul că suprafaţa terenului ocupat de construcţii s-a dublat, ajungând la peste 13.000 de metri pătraţi, dar SC Aurora SRL plăteşte concesiune doar pentru 6.453 mp construiţi. În vara anului 2011, Consiliul Local Timişoara emite o hotărâre de modificare a suprafeţelor astfel încât acestea să corespundă situaţiei reale, iar Aurora să plătească preţul corect.

Magazie cu vedere „la mare”

În Decembrie 2011, Consiliul Local Timişoara aprobă un Plan Urbanistic de Detaliu care vizează amenajarea, pe terenul concesionat de la primărie, a unor terenuri de tenis, a unor bazine de înot, a unei plaje cu umbrele, a unui ponton suspendat, dar şi a unei grădini de vară cu scenă şi gradene pentru spectatori. PUD-ul mai prevede şi trei construcţii identice, în regim de înălţime P+M: o clădire administrativă, una de birouri şi o magazie.




Planşă din PUD-ul aprobat de CL Timişoara prin HCL 413/2011 pentru zona Aurora. Încercuit cu roşu, cele trei construcţii cu destinaţia magazie, birouri şi construcţie administrativă

Găselniţa, magazia, birourile şi clădirea administrativă autorizate ca „spaţii de birouri”

Din PUD-ul aprobat în 2011, la faţa locului nu s-au amenajat nici bazinele, nici plaja şi nici terenurile de tenis. S-au construit, însă, cele trei clădiri identice pentru care s-a eliberat, însă, autorizaţie de construcţie a unor „spaţii pentru cazare”. Primăria este „acoperită”. Autorizaţia de construire este emisă pe baza unei sentinţe care obligă primăria să elibereze autorizaţie de construire. Numai că, în proces, primăria a depus întâmpinare în care arată că „documentaţia este completă din punct de vedere tehnic şi urbanistic, respectându-se PUD-ul aprobat prin HCL nr. 413/2011”. 

În baza autorizaţiei emise pentru „spaţii de cazare”, construcţiile au fost intabulate în Cartea Funciară, unde fiecare dintre construcţii figurează drept „clădiri pentru cazare P+M”. Dintre cele trei duplex-uri construite, doar cel din mijloc este finalizat. Dacă în CF, construcţiile figurează drept „clădiri pentru cazare”, patronul Aurora a susţinut iniţial că sunt „case de închiriat”, apoi că e vorba de „case de vacanţă”.

„Primăria Timişoara mi-a dat nişte gropi de împrumut în 1990. Scrie teren cu gropi de împrumut. Eu am zis că vreau să fac o bază de agrement şi până la urmă casele sunt case de vacanţă. Aşa este şi autorizaţia, aşa sunt şi folosite. Care e şmecheria? Ce vreţi să fac pe gropile astea? Am băgat peste 200 de miliarde (n.r. lei vechi) în nivelări şi umpluturi. Acuma vreţi să să mi-l luaţi ca pământ bun, să nu mai am niciun drept să îmi recuperez banii?”, a declarat Gavril Câmpeanu, contactat de „Adevărul”.

Destinaţia „tripleţilor” de la Aurora, conform Cărţii Funciare

Adevărata destinaţie a construcţiilor: „Eu am cumpărat casa”

Destinaţia reală a construcţiilor este dezvăluită chiar la faţa locului. Dintre cele trei construcţii, doar cea din mijloc este finalizată la cheie. Într-una dintre case locuieşte chiar Gavril Câmpeanu, patronul Aurora. „Şefu’nu e aici”, spune unul dintre cei doi muncitori care udă gazonul din faţa vilei. „Aia din capăt e a lui Miloşovici, asta a lu’ un procuror”, spun muncitorii arătând spre duplex-ul din stânga. În clădirea din partea dreaptă, „o casă e a lui Saşa şi una a unui bucureştean”, mai spun muncitorii. Potrivit patronului de la Aurora, Saşa este constructorul, care şi-a luat partea ce i se cuvenea în urma realizării proiectului. 

Cartea Funciară confirmă spusele muncitorilor, în documente apărând ca proprietari ai construcţiilor Saşa şi Natalia Iovanovici, Gavril Câmpeanu şi Dan Borca. Muncitorii ştiu, însă, bine situaţia din teren. Una dintre case este a fostei  gimnaste Lavinia Miloşovici. Aceasta a declarat că a cumpărat o casă acolo, dar încă nu a devenit proprietară în acte. „Jumătate (n.r. din duplex) este a mea, dar eu nu pot să vă dau detalii despre casă. În legătură cu terenul, eu am casă la Lugoj, pe teren care a fost concesionat şi pe care l-am cumpărat după aceea?”, a declarat Lavinia Miloşovici, care l-a chemat pe soţul său să explice mai departe situaţia. „Proprietar este Câmpenu şi actele se fac între noi şi el. Terenul este, am înţeles al Primăriei, dar este concesionat la dânsul. Eu am cumpărat casa, urmează să facem actele. Dânsul (n.r. Gavril Câmpeanu) este proprietar pe casă şi pe teren. Luaţi legătura cu dânsul şi vă va explica mai bine. Eu încă nu sunt proprietar. Nu apar niciunde în acte. Probabil anul viitor”,  a completat-o pe Lavinia Miloşovici soţul său.

Procurorul, proprietar de vilă la  „Aurora”: „Mi-am asumat un risc. Îmi place zona”

Dan Borca, proprietar al uneia dintre locuinţele construite pe terenul primăriei din Complexul Aurora, este procuror al Parchetului Militar Timişoara. Contactat pentru un punct de vedere, procurorul a spus că a cumpărat casa de pe malul lacului pentru că îi place foarte mult zona. Ar da-o chiar pe o vilă primită gratis în centrul Timişoarei.

Adevărul: Am înţeles că aţi cumpărat o proprietate în cadrul complexului Aurora. Puteţi să ne spuneţi ce statut are construcţia respectivă?

Dan Borca: Nu ştiu ce e în acte. E imobil. E o casă la roşu pe un teren concesionat, fără utilităţi, fără apă curentă, gaz, fără nimic. La roşu am luat-o. Doar casa este a mea, terenul este concesioant de către Aurora.

Intenţionaţi să îl concesionaţi dumneavoastră?

Eu aş vrea să îl concesionez dacă se poate. Am înţeles că se fac demersuri pentru dezmembrare.

Dar dumneavoastră aţi luat o casă de locuit?

Cred că era iniţial ca şi casă de vacanţă din câte îmi aduc aminte că am văzut acolo prin acte. Deocamdată nu am bani să mă ocup de ea. Am luat-o că mi-a plăcut locul. Am avut botezul la fetiţă acum 11 ani acolo şi am zis că dacă vreodată aş face vreo rată la vreo bancă pentru ceva, aş face pentru o casă acolo. Asta m-a determinat pe mine să o vreau atât de mult. De asta am acceptat şi terenul cu concesiunea aia şi cu incertitudinile şi o grămadă de chestii, că mi-a scos peri albi.

Ca principiu, dacă terenul a fost concesionat pentru zonă de agrement, locuinţele respective îndeplinesc această funcţiune?

Da. Se pot face şi de agrement. La Arad s-a făcut ceva de genul ăsta pe ştrand. Cei care vor, stau acolo  pe perioada de vară. E tot aşa pe teren concesiune.

Practic, dumneavoastră aţi luat-o să locuiţi în ea?

Când o să am bani să mă apuc de ea, probabil că o să mă gândesc la asta. Mie mi-a plăcut foarte mult locul. Dacă îmi dădeai între Operă şi Catedrală (n.r. în centrul Timişoarei) vilă la cheie gratis, nu mi-o trebuia. Mie locul ăla mi-a plăcut foarte mult şi de asta am vrut acolo. (...) Ştiu că mi-am asumat un risc, dar pentru că îmi place zona, mi l-am asumat, dar primăria nu a făcut absolut nimic acolo.

Priveliştea din curtea caselor construite pe tereznul primăriei, oe strada Lacului FOTO Daniel Dancea

Primarul, la şase minute de Aurora

Una dintre marile probleme ale Timişoarei este traficul, primarul Nicolae Robu fiind intens criticat pentru sistemul de management al traficului din oraş. Pentru a –i convinge pe timişoreni că sistemul este unul reuşit, primarul a declarat într-o conferinţă de presă că a făcut din centrul Timişoarei până la Aurora, şase minute. Nu, primarul nu a fost să verifice situaţia de pe terenul concesionat de primărie. A fost la o petrecere a pensionarilor, organizată de primărie la Restaurantul Aurora, un loc obişnuit, de altfel, al petrecerilor organizate de primărie. „Se poate face un control pentru a se vedea dacă funcţiunea îndeplinită de o anumită construcţie este cea care a fost aprobată prin certificat de urbanism şi autorizaţia de construcţie, în acord cu PUZ-ul pentru că de la PUZ se pleacă”, declară Nicolae Robu.

Ca o ironie a sorţii, la doar trei zile după drumul de şase minute la Aurora, Consiliul Local Timişoara aprobă în unanimitate o hotărâre care viza dezmembrarea parcelei de 50.548 mp de la Aurora, în trei parcele: una de 42.594 mp, una de 5.498 mp şi una de 2.456 mp. Cei 2.456 de metri pătraţi vizează terenul pe care au fost construite vilele „cu vedere la mare”. Hotărârea de Consiliu Local este doar un pas spre lovitura finală: obţinerea terenurilor de sub case pentru următorii 65 de ani. În primă fază.