VIDEO „Maghiarii din România – istorie de 100 de ani”, episodul doi. Drumul de răscruce dintre cele două Războaie Mondiale

Secvenţă din serialul istoric

„O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”, este genericul sub care Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a realizat un serial istoric, care va avea şapte episoade.

Episodul doi din serialul „Maghiarii din România – istorie de 100 de ani”, prezintă drumul de răscruce dintre cele două Războaie Mondiale. 
 

Din 4 iunie 1920, statul ungar a dispărut din spatele maghiarilor din Ardeal, care au devenit minoritari în noua ţară. Peste ei a venit statul român, cu un nou aparat de construcţie naţională: jandarmeria, biserica ortodoxă, învăţământul de stat, oficiul fiscal. 

Cum s-a confruntat cu acestea comunitatea? Care au fost oportunităţile pentru maghiarii transilvăneni?

Filmul este titrat în limba română.

„O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România” este genericul sub care Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a realizat un serial istoric, care va avea în jur de zece episoade. Istorici din Ungaria şi România prezintă într-o nouă lumină soarta maghiarilor din Transilvania ultimului secol. 
 

„Vrem să ne spunem opinia, fiindcă am sesizat că în ultimul secol există puncte de vedere diferite în rândul istoriografiei române şi maghiare, iar dezvoltarea unei istorii comune nu a fost posibilă până acum”, arată realizatorii serialului. 

Prima parte din „Maghiarii din România – istorie de 100 de ani” a apărut în 14 iulie. Primul episod analizează situaţia maghiarilor din Transilvania de la izbucnirea primului Război Mondial, până la Trianon.   

"De multe ori sunt întrebat, cu bune intenţii: „Care-i faza cu maghiarii?” Ei bine, nu cred că am văzut vreun produs media care să răspundă mai bine la întrebare sau care să descrie mai bine care-i „faza” cu maghiarii ardeleni. Dacă ar fi după mine, aş difuza filmul în toate liceele din ţară, pentru motive pe care le veţi afla singuri vizionându-l. E mai lung, de vreo două ore şi un sfert cu totul, dar v-ar lua cel puţin juma' de an să strângeţi informaţiile de acolo. Şi e profi făcut, Dinu Săraru nu e printre scenarişti. A, era să uit: e subtitrat în română.

Aşadar, dacă vă interesează câtuşi de cât povestea neromanţată a maghiarilor din România, spusă echilibrat, cu maturitate, faceţi-vă puţin timp. Veţi avea multe momente de wow şi veţi înţelege multe, mult mai bine, inclusiv de ce suntem unde suntem. În rest, nu mă îndoiesc, o să vedeţi filmul prelucrat, reinterpretat, corectat, tocat, realizatori puşi la zid ş.a.m.d., la Antene, RealitateaTv, Academia Română, QMagazin şi alţi urmaşi destoinici ai celor la care se face nu o dată referire în cele două episoade. Sunt abia postate”,  a scris jurnalistul şi blogerul Marius Cosmeanu, pe pagina sa de Facebook. 

Jurnaliştii „Adevărul“ au cerut părerea unor istorici care să analizeze acest episod al documentarului. Printre cei întrebaţi se numără şi unul dintre istoricii care au fost intervievaţi chiar în documentar.

Profesorul doctor Vasile Lechiţan este cercetător la Arhivele Române din Cluj, iar din această postură din a studiat şi a publicat numeroase volume şi articole despre istoria Transilvaniei.

Lechiţan a analizat un episod al unui documentar istoric realizat de UDMR sub genericul „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România” (este vorba despre episodul al doilea din serialul „Maghiarii din România – istorie de 100 de ani”) şi consideră că autorii filmului nu prezintă obiectiv realităţile istorice din perioada de dinaintea Marii Unirii şi din anii care au urmat acestui eveniment.

„Anexare a fost în 1867, nu în 1918”

„Greşeala fundamentală de la care se porneşte este că în film se arată că tot actul Marii Uniri a fost voinţa Regatului României. În realitate, ar fi trebuit pornit de la adevărul de necontestat că şi românii ardeleni au dorit acest lucru. S-a pus accentul pe ceea ce ei consideră, cu ghilimelele de rigoare, „anexarea” Ardealului de către România, nicidecum pe voinţa tuturor românilor. Plus că nu se vorbeşte nimic despre adevărata anexare a Transilvaniei, în 1867, când provincia a fost inclusă în Ungaria. Atunci a fost vorba de o anexare, nu în 1918”, spune istoricul.

Vasile Lechiţan (foto jos dreapta) a criticat şi modul în care autorii au prezentat perioada Primului Război Mondial, axându-se pe refugiul populaţiei maghiare, după intrarea armatei române în Transilvania.

„Se prezintă foarte emoţional refugierea populaţiei maghiare, în 1916, după intrarea armatei române în Ardeal. Sunt istoric şi nu neg faptul că s-au întâmplat şi multe lucruri regretabile. Unele dintre acestea le-am regăsit şi eu în arhivele vremii, nu pot fi negate. Sigur că este regretabil ce s-a întâmplat atunci, aşa cum e regretabil de fiecare dată când populaţia civilă ajunge să se refugieze. Dar se prezintă numai unilitareal, adică nu se aminteşte niciun moment faptul că foarte mulţi români ardeleni au trecut exact prin acelaşi lucru în perioada Ungariei dualiste, când au fost nevoiţi să se refugieze în Moldova sau în Muntenia. Sau, altfel spus, Transilvania însăşi a fost în timpul perioadei de ocupaţie maghiară un teatru al refugiilor”, a mai afirmat Lechinţan.

„Au aruncat în derizoriu Marea Adunare de la Alba Iulia”

De asemenea, cercetătorul susţine că tot ceea ce ţine de Marea Adunare de la Alba Iulia este prezentat deformat de către realizatori. 

„E aruncată cumva în derizoriu şi Marea Adunare de la Alba Iulia, în sensul că se spune că nu se ştie dacă acolo ar fi fost reprezentată dorinţa tuturor românilor ardeleni. Nimic mai fals. Se ştie, cu siguranţă, că la Alba Iulia au fost reprezentate interesele şi dorinţele românilor din Ardeal. Apoi, se mai spune şi că la Alba Iulia li s-ar fi promis maghiarilor că vor avea autonomie teritorială pe baza criteriilor etnice. De fapt, li s-a promis autonomie administrativă, iar asta s-a şi respectat.”

Academicianul Lucian Nastasă Kovacs: „Filmul reflectă corect realitatea”

Există însă şi istorici români care consideră că documentarul realizat de UDMR reflectă într-un mod corect realitatea. Academicianul Lucian Nastasă - Kovacs (foto jos), care a fost intervievat de realizatorii documentarului, spune că aceştia au prezentat corect o parte a istoriei maghiarilor. 

„Nu se folosesc cuvinte ofensatoare la adresa românilor şi nici nu susţin că ei, maghiarii, ar fi fost aici stăpâni. Se recunoaşte faptul că ei erau minoritari în Transilvania, respectă adevărul. Iar declaraţiile mele au fost prezentate corect, chiar dacă în unele locuri au mai fost „decupate”. Personal pot spune că documentarul este unul reuşit şi că reflectă corect tot ceea ce s-a întâmplat în acei ani”, spune Nastasă – Kovacs. 
 

Profesor la Şcoala Doctorală  de Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, Lucian Nastasă Kovacs crede că istoricii români, maghiari şi saşi ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă şi să prezinte obiectiv istoria, cu ocazia Centenarului Marii Uniri. 

„Sigur că miturile sunt o parte a istoriei, unele dintre ele sunt frumoase, dar atât. Acum, noi avem nevoie de o istorie demitizată, care să prezinte faptele aşa cum au fost ele, nu în felul în care erau reflectate de istoriografia naţionalist-comunistă. Numai dacă realizăm tot ceea ce a fost rău în istoria noastră vom putea îndrepta ceea ce se mai poate îndrepta”, a mai spus istoricul Nastasă Kovacs.