VIDEO Comuna în care miroase ca în cocină: „Trebuie să închizi tot. Nu poţi să laşi hainele afară că put”
0
Fermele Smithfield „plantate” în mai multe localităţi din Timiş fac ca judeţul să plaseze pe primul loc la numărul de efective de porci din România. Avantajele economice rezultate din prezenţa fermelor Smithfield în unele localităţi atrag după sine şi unele dezavantaje. Cel mai mare este mirosul de cocină pe care trebuie să îl îndure oamenii din unele localităţi pe raza cărora se află ferme Smithfield.
În urmă cu aproximativ opt ani, judeţul Timiş s-a confruntat cu o situaţie fără precedent după un focar de pestă porcină izbucnit la două ferme Smithfield din judeţ. Una dintre fermele cu problemele cele mai mari a fost cea din Cenei. Încă de atunci oameni s-au plâns de mirosul de porc care a cuprins comuna. Între timp, Smithfield şi-a rezolvat problemele, ferma a continuat să funcţioneze, iar compania americană a fost cumpărată de chinezi.
Ne-am întors în Cenei să vedem în ce măsură a fost rezolvată problema mirosurilor provenite de la porcii Smithfield. Ajunşi într-o zi de joi, la orele dimineţii în Cenei, am putut „savura” mirosul venit dinspre ferme. Localnicii ne-au mărturisit că mirosul este „blând” în comparaţie cu ce se simte altădată. „Dacă bântul de acolo aduce mirosul aici. Dacă bate mirosul de aici încolo duce mirosul acolo. Când bate vântul încoa miroase tare. Trebuie să închizi tot. Nu poţi să laşi haine afară că put. Dacă ei, şefii, patronul este în legătură cu primarul, noi degeaba vorbim”, a declarat Iosif Andro, un localnic care stă în ieşirea din comună spre fermă.
Chiar în centrul comunei găsim două femei stând de vorbă. Ne interesează cum resimt mirosul. Una dintre doamne spune că „noi nu ştim nimic, nu ne întreabă nimeni nimic”. Lasă impresia că este nemulţumită, dar nu vrea să vorbească şi despre asta şi se grăbeşte să plece. Cel mai probabil nu voia să îşi supere partenera de dialog, al cărei soţ lucrează la fermă. „Soţul meu lucrează acolo şi zice că atunci miroase când scoate urina cu cisterna şi o aruncă în câmp. Dacă o aruncă aproape de sat, normal că miroase. Acuma, mirosul de porc este la toată lumea. Şi în curte şi peste tot. La cei care au voie să ţină, că noi nu avem voie să ţinem porc”, a declarat femeia.
Umătoarea femeie pe care o întâlnim declară că nu este din localitate, fiind venită în vizită la copii. Mirosul de porc l-a resimţit, însă de când a ajuns în comună. „În fiecare seară şi dimineaţă se simte, mai ales în zona asta. Eu stau mai încolo şi nu se simte aşa de tare, dar aici se simte”, a spus femeia.
„Situaţia este veche, este de demult. Oamenii sunt nemulţumiţi pentru că mirosul persistă. Problema este că nu s-a făcut împădurirea pe care trebuia să o facă Smithfield pentru că şi-au luat angajamentul să planteze. Au plantat la început, dar ulterior se pare că tot ce au plantat s-a uscat. Am mai discutat cu ei şi era vorba la un moment dat să vină cu o altă procedură ca să nu se mai răspândească mirosul, dar când fac deversarea mirosul rezistă”, a declarat viceprimarul din Cenei, Claudiu Baia.
Atât din discuţiile cu localnicii, cât şi cu viceprimarul din Cenei, concluzia a fost că mirosurile provin de la dejecţiile pe care Smithfield le împrăştie pe câmp, în baza aprobărilor primite de la autorităţile de mediu şi ca urmare a unor contracte încheiate cu proprietarii terenurilor agricole. Practic, dejecţiile sunt încorporate în sol ca îngrăşământ natural.
Dejecţiile de la Smithfield, benefice sau nu pentru sol?
Potrivit viceprimarului din Cenei, dejecţiile sunt colectate pe timpul iernii şi distribuite pe câmp odată cu venirea primăverii, iar producătorii agricoli se întreabă dacă dejecţiile folosite ca îngrăşământ natural îşi fac efectul sau afectează mai mult solul. Mircea Bărăgan este reprezentantul unei societăţi agricole care cultivă 2.000 de hectare de teren şi care a avut contract cu Smithfield-ul pentru distribuirea dejecţiilor pe terenurile agricole ale Agromec Cenei.
Agricultorul a declarat că a renunţat la contractul cu Smithfield în urmă cu mai mulţi ani, din cauză că dejecţiile de la Smithfield ar fi provocat apariţia unor buruieni care nu mai erau în zonă până atunci. „Am avut invazie de buruieni, care nici nu au mai fost pe zona asta. Noi din cauza asta am renunţat. Acum nu ştiu situaţia lor pentru că noi de mult nu mai lucrăm cu ei. Este o problemă şi faptul că măreşte aciditatea solului, dar depinde cum le dau pe câmp. Au încercat să aducă utilaje performante, dar dacă aruncă cât le vine lor la mână apar şi probleme de aciditate care contribuie la deteriorarea solului. Dacă s-ar ţine la treaba asta cu macerarea pe termen mai lung şi dacă distribuţia în teren s-ar face cu maşini să nu rămână lichidul în aşa fel încât îl vezi pe deasupra solului, sigur că ar avea o influenţă mai bună asupra terenurilor”, a declarat Mircea Bărăgan.
În judeţele Timiş şi Arad, Smithfield deţine 46 de ferme. Pentru a vedea care este situaţia în alte localităţi din Timiş pe raza cărora se află ferme Smithfield, am încercat să discutăm cu primari sau cu foşti primari, care ştiu bine situaţia din zonele lor. Unii dintre primari nu au putut fi contactaţi, alţii au spus că la ei în comună nu sunt probleme. Cel mai vehement a fost, însă, primarul din Voiteg, care a declarat că Smithfield crează mari probleme în comună. Iată mai jos câteva din declaraţiile unora dintre edili:
Primar Birda, Marius Gheorghe Stoian: „Nu sunt probleme. Ferma este situată destul de departe de sat. Sunt momente, foarte rar, dacă bate vântul vreodată şi împrăştie dejecţii. Nu e ceva persistente care să deranjeze oamenii şi să vină să facă reclamaţii”.
Fostul primar din Maşloc, Francisc Bartha: „Ei deversează pe câmp şi atunci se simte. Nu este atât încât să nu se poată supravieţui. De două ori când bate vântul de două ori pe an. Vântul bate mai degrabă dinspre Lipova spre Timişoara”.
Primar Lenauheim, Suciu Ilie: „Mai sunt şi discuţii, dar nu vehemente. Sunt discuţii, mai ales în momentul în care scot dejecţiile, dar nu pot să spun că sunt probleme la nivel de localitate. Singurul lucru, când scot dejecţiile şi le injectează în sol, trei săptămâni, au fost voci, 2-3 oameni care au spus că miroase. Aţi fost şi dumneavoastră pe dincolo şi dau pe sol. Încercăm şi noi să lămurim oamenii. De două ori câte trei pe an când scot dejecţiile mai miroase. La Bulgăruş sunt şi animale multe în sat şi cred că pe oameni nu îi deranjează atât de tare mirosul”.
Fost primar Niţchidorf, Ioan Mascovescu: „Au fost şi sesizări. Se pare că şi ei au început să lucreze mai cu grijă şi oamenii s-au mai obişnuit. În unele dimineţi sau în perioada de fertilizare se simte, dar simţitul este şi în Germania şi în Austria. Ce pot să zic. În ultima vreme se pare că e mai puţin frecvent decât în perioada începutului”.
Primar Voiteg, Tudor Marinescu: „Avem mai multe sesizări. Nu ştiu cum au primit aprobare de la Mediu şi împrăştie dejecţiile lichide de la complexele de porci. Ei le împrăştie pe câmp spunând că este îngrăşământ. Pe termen lung, terenul va fi compromis. Dacă ar fi atât de valoros, l-ar exporta dracului. Crează neplăceri cu mirosul. În al doilea rând trec zi şi noapte pe o stradă din localitate. E neplăcut pentru locuitori. Nu ai ce să discuţi cu ei pentru că au toate aprobările, de la Mediu, de la Nato, de la tratatul de la Varşovia şi fac ce vor”.
Primar Parţa, Mihai Petricaş: „Câteodată când bate vântul sunt mirosuri, dar acum o lună de zile a fost o dezbatere şi nu a venit nimeni să spună nimic împotrivă şi ca atare le-a reînoit autorizaţia de mediu. Ei acum nu mai deversează în batale. Au nişte bazine mari şi dau pe câmp. Dacă se respectă tehnologia şi să încorporeze în sol nu miroase, dar ştiţi cum e? Sâmbăta, când ştiu că nu îi controlează nimeni, oamenii ca să scape mai repede nu mai încorporează în sol. Dau numai la suprafaţă şi atunci miroase”.
Primar Iecea Mare, Ştefan Liviu Tomulea: „Nu avem probleme. Mai sunt cetăţeni care au contracte cu Smithfield-ul, dar nu sunt probleme. Se mai poate întâmpla când stropesc pe izlazuri, dar e o chestie de câteva ore. Am mai avut discuţii şi le-am spus (n.r. localnicilor): „Fraţilor, suntem localitate de agricultori. Şi în Olanda şi în Germania miroase”. Miros de la fermele propriu-zise nu vine”.
La solicitarea „Adevărul”, Smithfield a comunicat că pe adresa companiei nu a ajuns nicio sesizare referitoare la mirosul provenit de la ferme sau de la dejecţiile distribuite în teren ca îngrăşământ natural. Reprezentanţii Smithfield au mai spus că nici anul trecut şi nici în primele opt luni ale acestui an nu au primit nicio amendă din partea autorităţilor de mediu din cauza mirosurilor. Iată mai jos răspunsurile Smithfield, comunicate la solicitarea „Adevărul”:
Adevărul: Câte ferme deţine Smithfield în judeţele Timiş şi Arad? Care sunt localităţile din cele două judeţe în care Smithfield deţine ferme şi care este efectivul de animale crescute în fermele Smithfield din cele două judeţe?
Smithfield Ferme: Compania noastră deţine 46 de ferme proprii de creştere a porcinelor în judeţele Timiş şi Arad, conforme cu toate cerinţele din România şi UE aplicabile domeniului în care activăm. Toate fermele deţin autorizaţii integrate de mediu pentru fiecare locaţie în parte, desfăşurându-şi activitatea cu deplină respectare a tuturor normelor de mediu aplicabile în domeniu, în Romania şi în Uniunea Europeană.
Compania noastră deţine ferme exclusiv în afara localităţilor, pe raza: Biled, Birda, Bacova, Bulgăruş, Boldur, Ciacova, Cenei, Dudeşti Vechi, Iecea, Igriş, Jimbolia, Periam, Maşloc, Mureş, Niţchidorf, Sânpetru Mare, Stamora Germană, Voiteni, Gătaia, Sannicolau Mare, Parta, Tormac, Apateu, Beliu, Cermei, Gurba, Mocrea, Mişca, Sintea, Satu Nou, Voivodeni.
Smithfield este în prezent cel mai important producător de porcine şi de carne de porc din România, care produce peste un milion de porci comerciali pe an.
Suntem unul dintre producătorii din România care furnizează pieţei locale carne proaspată de porc, 100% românească, carne produsă local şi într-o manieră sustenabilă, respectând cele mai stricte standarde internaţionale aplicabile domeniului, atât pe partea de abatorizare, cât şi la nivel de ferme, unde efectivul de animale este crescut local, cu cereale cultivate în România. În ultimii ani, prin munca depusă de către cei 2.000 de angajaţi ai companiei, Smithfield România a câştigat un loc binemeritat în topul exportatorilor de produse alimentare din România, astfel încât în prezent, produsele noastre din carne de porc realizate în zona Banatului se găsesc la loc de cinste în ţări ale UE, dar şi în Asia.
Adevărul: Ce sesizări a primit Smithfield Ferme din partea cetăţenilor referitoare la mirosurile resimţite în localităţile pe raza cărora sunt ferme Smithfield?
Smithfield Ferme: În decursul anului 2016, la sediul companiei noastre nu a fost înregistrată nicio sesizare cu privire la mirosuri. Compania noastră a deschis, de-a lungul timpului, mai multe canale de discuţii cu reprezentanţii comunităţilor în care ne desfăşurăm activitatea. La nivel de companie există o persoană responsabilă de relaţia cu comunitatea, personalul care desfăşoară muncă de teren este zilnic prezent în localităţile în care ne desfăşurăm activitatea, iar orice posibile sesizări primite în acest sens pot fi direcţionate către adresele de email ale companiei – disponibile pe site-urile oficiale - sau depuse personal şi înregistrate, la recepţia societăţii.
Adevărul: Mai mulţi localnici din Cenei, dar înţelegem că sunt întâlnite situaţii de acest gen şi în alte localităţi, se plâng de mirosul provenit de la Smithfield Ferme. Care credeţi că este sursa acestor mirosuri?
Smithfield Ferme: Ferma Cenei funcţionează în baza Autorizaţiei Integrate de mediu emisă de către ARPM Timişoara, şi respectă toate condiţiile de monitorizare impuse de către Autorizaţia de mediu. În ultima perioadă, la sediul nostru nu au fost înregistrate plângeri privind mirosul tehnologic specific activităţii de creştere animale sau a fertilizării terenurilor cu fertilizant organic provenind de la fermele de suine.
Compania noastră desfăşoară periodic operaţiuni de fertilizare organică pe terenuri agricole, o practică recunoscută şi recomandată la nivelul Uniunii Europene (Germania, Franţa, Spania, Olanda, Danemarca, Ungaria, etc), care contribuie la creşterea elementelor nutritive din sol, îmbunătăţindu-l cu materie organică. Acest tip de îngrăşământ organic înlocuieşte cu succes îngrăşămintele chimice, nu degradează solul şi contribuie la refacerea materiei organice şi a florei microbiologice a acestuia, ducând la obţinerea unor recolte superioare. Toate aceste operaţiuni se desfăşoară conform Planului Anual de Fertilizare realizat de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Timiş sau Arad (după caz), şi cu respectarea strictă a prevederilor Codului de Bune Practici Agricole elaborat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi întodeauna cu informarea prealabilă a Primariilor locale, precum şi a autorităţilor de mediu.
Reprezentanţii Smithfield Ferme, împreună cu reprezentanţii autorităţilor de control ai Gărzii de Mediu, ai Apelor Române şi ai altor autorităţi de resort verifică permanent parametrii de operare ai fermelor Smithfield, care funcţionează respectând toate normele naţionale şi europene aplicabile în domeniu.
De asemenea, pentru reducerea mirosurilor tehnologice temporare, specifice activităţii de creştere suine şi asigurarea unei optime calităţi a mediului, în zona Cenei compania noastră a întreprins demersuri privind plantarea perdelelor vegetale în proximitatea fermei şi a luat măsuri complementare de tratare a dejecţiilor conform practicilor din domeniu. Programele anuale ale companiei noastre de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (apa subterană, aer, sol) şi a managementului aplicării de îngrăşăminte organice pentru zona Cenei depăşesc valoarea de 230.000 euro/an.
Adevărul: Cum rezolvă Smithfield Ferme problema dejecţiilor provenite din ferme? Care sunt cantităţile de dejecţii (lunar sau anual) rezultate din activitatea fermelor Smithfield din judeţele Timiş şi Arad? Care este durata pentru care dejecţiile provenite de la fermele Smithfield sunt depozitate de către fermă de la momentul colectării până la momentul împrăştierii pe terenurile agricole?
Smithfield Ferme: Compania noastră deţine echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie destinate creşterii animalelor şi a investit în capacităţi de stocare a fertilizanţilor organici proveniţi de la fermele sale de suine care să asigure protecţia factorilor de mediu.
Îngrăşământul organic provenit de la Smithfield Ferme este aplicat prin tehnici moderne de injectare şi scarificare, în baza analizelor agrochimice şi a planurilor de fertilizare care determină pentru fiecare parcelă de teren în parte cantitatea optimă de îngrăşământ necesară culturii respective. Aceste planuri şi analize sunt autorizate şi emise de către autorităţile cu atribuţii în domeniu (Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, agreate cu Direcţia Apelor Banat şi respectă prevederile Codului de Bune Practici Agricole).
Utilizarea acestui tip de îngrăşământ organic înlocuieşte cu succes îngrăşămintele chimice, fiind folosit în prezent cu succes de cultivatorii de cereale din întreaga Europă.
O preocupare constantă pentru desfăşurarea operaţiunilor conform celor mai stricte standarde de protecţie a mediului o reprezintă investiţia a peste 21 milioane euro în tehnologie în capacităţi de stocare a fertilizantului organic (rezervoare supraterane, cu o capacitate de 5.000 m3 sau 10.000 m3 /fiecare), astfel încât să se asigure, în mod optim, protecţia factorilor de mediu.
În baza cerinţelor IPPC se efectuează periodic, de către organisme terţe acreditate, măsurători ale emisiilor în atmosferă, iar conform buletinelor de analiză, acestea se încadrează sub limita legală admisă.
În plus, programele anuale ale companiei noastre de monitorizare a calităţii solului şi apei şi de fertilizare cu îngrăşăminte organice, în judeţele Timis şi Arad depăşesc 3.5 milioane EURO/ an.
Adevărul: Din datele de care dispunem, Smithfield a încheiat contracte cu producătorii agricoli pentru ca dejecţiile să fie împrăştiate pe terenurile agricole ca îngrăşământ natural. Contractele încheiate de Smithfield permit împrăştierea întregii cantităţi de dejecţii? Este posibil să rămână un surplus de dejecţii? Într-o astfel de situaţie ce se întâmplă cu aceste dejecţii?
Smithfield Ferme: Aşa cum am evidenţiat anterior, aceste operaţiuni de fertilizare se desfăşoară după norme foarte precise, cu rigurozitate, în conformitate cu Planul Anual de Fertilizare realizat de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Timiş şi/sau Arad (după caz), cu respectarea strictă a prevederilor Codului de Bune Practici Agricole, cu deplina informare a autorităţilor locale şi a autorităţilor de mediu competente în domeniu şi sub verificarea autorităţilor de control. Cantităţile ce urmează a fi aplicate sunt calculate în mod riguros, anterior operaţiunilor de fertilizare, întregul proces fiind personalizat (în ceea ce priveşte cantitatea, concentraţia) fiecărei parcele în parte. Compania noastră deţine capacităţi tehnice optime de stocare şi gestionare a fertilizantului organic produs, precum şi suficiente suprafeţe de teren contractate pentru aplicarea acestuia.
Adevărul: Smithfield Ferme a fost sancţionată în vreun fel de autorităţile de mediu (avertisment sau amendă) în anul 2015 şi în primele 8 luni ale acestui an?
Smithfield Ferme: În cursul anului 2016, în baza programării anuale şi tematice a autorităţilor cu atribuţii de mediu, compania noastră a susţinut, în primele 6 luni ale anului un număr de 94 (nouazezi şi patru) de controale din partea următoarelor autorităţi cu atribuţii pe partea de mediu: G.N.M. (Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Timiş şi Arad), A.P.M. (Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş şi Arad), A.B.A.B./ A.B.A.C. (Administraţia Bazinală de Apă Banat/ Administraţia Bazinală de Apă Crişuri) - corpul de inspecţie, A.B.A.B. / A.B.A.C. (Administraţia Bazinală de Apă Banat/ Administraţia Bazinală de Apă Crişuri) - corpul de reglementare, A.B.A.B./ A.B.A.C. (Administraţia Bazinală de Apă Banat/ Administraţia Bazinală de Apă Crişuri) - serviciul monitorizare.
Începând cu anul 2009 şi până în prezent, compania noastră nu a primit nicio amendă cu privire la nerespectarea prevederilor de mediu, cu o singură excepţie, în anul 2015. Această amendă din 2015 a fost contestată în instanţă de către compania noastră şi vizează o problematică diferită de cea a mirosurilor, ce ţine exclusiv de procedura de raportare tehnică a condensatorilor, la unul din punctele noastre de lucru.
Se încarcă comentariile...
