Viaţa "Do it yourself": baruri-scene de teatru, făbricuţe handmade şi mâncare gătită pentru cauze nobile VIDEO

Scârţ, loc lejer

Barul „Scârţ, loc lejer" a lansat un mod de a refolosi frumosul, Atelierul DIY îşi asumă o cauză nobilă, iar Cloud Factory produce frumos din nimic. Împreună, văd ineditul din oameni.

Sintagma „do it yourself" (DIY) se referă la realizarea sau repararea de bunuri fără ajutorul unui profesionist. Ca etică, susţine ideea de implicare în absolut orice activitate, individul fiind încurajat să se bazeze pe forţele proprii şi pe un continuu proces de învăţare prin practică. În plan cultural şi social, DIY implică acţiunile de activism social, muzica independentă şi arta. Timişoara a devenit un adevărat nod al acestei culturi de realizare a frumosului prin forţe proprii, iar azi apar tot mai multe grupuri care promovează utilitatea fiecărei persoane, a fiecărui lucru.

„Clientul nostru, stăpânul inelelor"

În 2009, Christine Cizmaş, împreună cu Ovidiu Mihăiţă, membri de bază ai trupei „Auăleu, Teatru de Garaj şi Curte", deschideau ceea ce avea să genereze un adevărat curent de redescoperire a utilităţii fiecărui lucru scos din uz. Ei au gândit „Scârţ, loc lejer", barul cu mese şi scaune deturnate din drumul spre groapa de gunoi, scrumiere mai bătrâne decât fumătorii şi lozinci precum „Clientul nostru, stăpânul inelelor".

„Oamenii au văzut care e ideea şi au început să ne aducă de la mobilier şi până la haine. Totul se refoloseşte, iar dacă e ceva care nu îşi găseşte locul în bar, cu siguranţă va sfârşi pe lista cu recuzită, în piesele de teatru", a explicat Christine Cizmaş. În momentul de faţă, cei de la Scârţ adoptă bibelouri. Barul merge în tandem cu teatrul. A fost deschis chiar de ziua Mondială a Teatrului, pe 27 martie 2009. Deşi decorul este gândit de Ovidiu Mihăiţă, cel care regizează piesele trupei Auăleu, oricine îşi poate regăsi amprenta prin bar sau în grădină, aducând obiecte sau răspunzând jocurilor de cuvinte, prin replici personale. „Pentru că ne-au sugerat clienţii, vom vinde dimineaţa şi lapte cu cereale, biscuiţi Raliu, clătite şi compot", a precizat Christine Cizmaş.

„Hrană, nu bombe"

Concerte, proiecţii de filme şi ateliere de tot felul organizează grupul Gluga Neagră, cei responsabili şi de organizarea festivalului Underground. Format în urmă cu doi ani din studenţi sau tineri cu meserii de zi şi hobby-uri de seară, grupul ia atitudine, în loc să se plângă. Se implică în acţiuni umanitare ce aparţin atelierului intitulat chiar Do It Yourself. Au derulat mişcarea „Hrană, nu bombe", preparând mâncare caldă vegetariană pe care au împărţit-o oamenilor, în zona Gării de Nord. „Anul trecut am avut puncte de colectare a mâncării la Scârţ, în Manufactura şi Aethernative. Noi stăm în chirie, dar am gătit acasă", a povestit Lucian Matei, unul dintre membri.

La fel, i-au mobilizat pe timişorenii pentru strângerea de ajutoare pentru cei afectaţi de cutremurul din 2010, din Serbia. „Există foarte multă mâncare în lumea asta şi e o risipă enormă", a expus Lucian motivul implicării sale. Membrii grupului Gluga Neagră sunt convinşi că mâncarea pe care magazinele o aruncă înainte chiar de a expira, poate fi preparată şi împărţită oamenilor străzii.

Atelierul DIY este deschis oricui doreşte să se alăture mişcării, cu mici excepţii. „Este puţin probabil ca cei ce suferă de rasism, homofobie, naţionalism (local, cronic sau acut), sexism, microagresivitate, habotnicism, xenofobie, alte afecţiuni şi tendinţe discriminatorii să fie prezenţi la Atelier DIY", s-a anunţat pe foaia informativă publicată de Gluga Neagră cu ocazia împlinirii a doi ani de existenţă. „Noi îi discriminăm pe cei care discriminează," a spus Lucian Matei.

Insigne din capace de bere şi suc

Fetele de la „Cloud Factory" au scos la lumină potenţialul artistic al Timişoarei atunci când, trimiţând un mesaj pe messenger, au cerut ajutor pentru a realiza un târg de obiecte, accesorii şi haine unicat. Au ajuns să susţină ateliere pentru copii, de manufacturat lampioane, păpuşi, accesorii şi traiste, toate din materiale reciclabile. „Facem atelierele de drag", a explicat, simplu, Ana Maria Teodorescu, iniţiatoarea asociaţiei.

Invitate la festivalurile şi evenimentele culturale din oraş şi din ţară, fetele îşi pun la bătaie timpul, materialele, culorile şi imaginaţia, pentru a învăţa copiii şi adulţii cum să îşi confecţioneze frumuseţi colorate. „Am învăţat copiii să facă lampioane din borcane pictate, la fel am făcut mărgele din bilele huselor de maşină. Din capacele de bere şi suc se fac foarte uşor insigne, iar din cârpe şi resturi de haine confecţionăm păpuşi", a mărturisit Ana Maria Teodorescu, o tânără care a terminat studiile de sculptură şi care, ca şi colegele ei de asociaţie, are un job cu normă întreagă, dar niciun venit din ateliere. „Nu fi pungaş" a fost o altă activitate creativ-ecologică, prin care fetele au promovat renunţarea la punga de plastic şi adoptarea traistelor frumos colorate, din materiale reciclabile. Despre planurile şi direcţia asociaţiei, Ana Maria spune că se mai pregăteşte un troc, pentru că a avut succes în trecut, la care oamenii pot da cărţi la schimb, pe haine sau obiecte de orice fel sau vechime.

Toate activităţile acestor grupuri se derulează fără sponsorizări sau finanţări şi sunt posibile datorită refuzului celor implicaţi de a se supune unei societăţi bazate pe consum. Cele trei cazuri sunt doar exemple de noduri ale culturii DIY în Timişoara.