Vapoare între Timişoara şi Serbia, proiectul exotic de 6 milioane de euro. Cum a distrus „războiul rece“ între Dej şi Tito navigaţia înfloritoare pe râul Bega

Vapoare între Timişoara şi Serbia, proiectul exotic de 6 milioane de euro. Cum a distrus „războiul rece“ între Dej şi Tito navigaţia înfloritoare pe râul Bega

Cu vaporul pe canalul Bega FOTO Ştefan Both

Un proiect transfrontalier parafat între România şi Serbia prevede reluarea circualaţiei navale, comerciale şi turistice, între Timişoara şi o localitate sârbească. Ultimul vapor între cele două ţări a circulat, pe râul Bega, în 1958.

Reluarea navigaţiei pe Bega, de la Timişoara spre Serbia,  este unul din cele mai importante proiecte de pe agenda Consiliului Judeţean Timiş. Este, de altfel, unul dintre cele mai aşteptate proiecte europene depuse în perioada de finanţare 2014-2020. 
 
Programul de finantare se numeste Interreg-IPA CBC România-Serbia, iar titlul proiectului este „Repararea infrastructurii de navigaţie pe canalul Bega”. 
 
Proiectul a fost depus în parteneriat de Consiliul Judeţean Timiş, Apele Banat şi Apele Voivodina, pe Programul IPA – România –Serbia, iar valoarea totală a acestuia este de aproximativ şase milioane de euro. Vestea bună este că proiectul a trecut de prima etapă, ca atare a fost acceptată spre finanţare. 
 
În momentul de faţă s-a trecut peste evaluarea administrativă, s-a verificat documentaţia pe proprietatea obiectivului, urmând faza de evaluare tehnico-financiară. Se verifică capacitatea financiară a instituţiilor angrenate în proiect: ABA Banat-lider de proiect, CJT-partener proiect, Secretariatul Provincial pentru Cooperare Interregională şi Administraţie Regionala-partener proiect Serbia, VBP Vode Vojvodine- partener Serbia. Aceasta este şi faza finală de evaluare”, a explicat Lucian Ervin, directorul Apelor Banat, liderul de proiect.

Ecluza de la Sânmihaiul Român FOTO Wikimapia.org
 
Ecluză din perioada Imperiului Austro-Ungar
 
Concret, în proiectul transfrontalier este vorba de repararea a trei ecluze: cea de la Sânnmihaiu Român, lăsată de izbelişte din anii ‘50, de pe teritoriul României, şi două din Serbia, de la Srpski Itebej şi Klek. 
 
Acest proiect are grad de prioritate 1 pentru Consiliului Judeţean. Idee principală este dezvoltarea potenţialului turistic al canalului Bega. A trecut de prima fază de verificare. Asta înseamnă că după vacanţa de vară ar trebui să primim finanţarea de la Uniunea Europeană. Nu văd ce ar putea să blocheze aceast proiect. Urmează apoi licitaţiile şi cred că în primăvara anului viitor pot demara lucrările”, spune Zoltan Marossy, şeful Departamentului Achiziţii al Consiliului Judeţean Timiş.

S-a reluat transport public pe apă în Timişoara
 
Costul lucrărilor la ecluza de la Sânmihaiu Român se ridică pe la 2,2 milioane de euro. La sârbi, cele două ecluze, încă funcţionale, costă cam tot atât. Aceste ecluze au fost reparate ultima dată prin anii ‘70. Ecluza de la Sânmihaiu Român a fost construită în 1909, în perioada Imperiului Austro-Ungar. Pe lângă repararea ecluzelor, care ar permite trecerea vapoarelor, în acest proiect sunt incluse şi lucrări de decolmatare a canalului Bega, cât şi pentru curăţirea vechilor spaţii de acostament, aşa zisele porturi, care nici nu se mai văd azi din cauza vegetaţiei.
 
Se va reface nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român. Se repară stavila cilindrica şi plană, mecanismele de manevră, ecluza- porţi de acces şi evacuare, cantonul exploatare. Se vor achiziţiona o dragă şi două barje; se va semnaliza canalul navigabil. De asemenea, studiul de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei”, a mai spus Ervin. 
 
Pe apă de la Timişoara la Zrenjanin, Szeged şi Belgrad
 
Odată cu reabilitarea ecluzelor, se va putea naviga pe Bega de la Timişoara până dincolo de Zrenjanin, mai excat până în localitatea Titel. Aici se află confluenţa Begăi cu Tisa şi Dunărea. Navigând în sus, pe Tisa, se poate ajunge, prin Novi Becej-Becej (Serbia) la Szeged (Ungaria). În jos, Tisa se revarsă în Dunăre. Există două căi: de la Titel se poate merge pe canalul Dunăre-Tisa-Dunăre, spre Banatska Palanka – Baziaş; pe de altă parte pe Dunăre se poate ajunge şi la Belgrad.

Atunci şi acum. Colaj foto Lucian Muntean

S-a reluat navigaţia în Timişoara
 
După mult timp, s-a reluat şi transportul pasagerilor pe Bega în Timişoara. Primăria a beneficiat de un proiect de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor canalului şi introducerea transportului public naval pe Bega. Amenajările s-au făcut pe o distanţă de zece kilometri, pe ambele părţi ale Begăi. Startul lucrărilor a fost dat în iunie 2012, iar acestea s-au încheiat la termenul prevăzut în contract, adică decembrie 2015. Valoarea proiectului a fost de aproape 10 milioane de euro. 
 
Primăria Timişoara a achiziţionat şapte ambarcaţiuni, fabricate la Galaţi. Preţul unui singur vaporetto a fost de 270.000 de euro. Banii pentru ambarcaţiuni sunt de la bugetul local, în timp ce realizarea staţiilor de vaporetto, nouă la număr, au fost realizate prin fonduri europene, în cadrul reabilitării canalului Bega. Trei dintre vapoare circulă deja în regim de agrement, urmând ca de la 1 iunie să intre în vigoare transportul public. Timişoara este singurul oraş din România în care există cinci subsisteme de transport în comun: autobuze, troleibuze, tramvaie, biciclete şi vapoare! Circulaţa vapoarelor se va face doar în Timişoara, de la fostul combinat “Solventul” până la Uzina de Apă. 

Bega la începutul secolului al XX-lea FOTO Arhivele Naţionale Timiş
 
Următorul pas va fi extinderea transportului public pe apă în comunele din judeţ. Mai exact până la ecluza de la Sânmihaiu Român. 
 
Timişoara s-a dezvoltat pe malul Begăi 
 
Istoria canalului Bega începe în anul 1728, când contele Claudius Mercy dispune săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei. Atunci începe canalizarea râului Bega în amonte de Timişoara. Patru ani mai târziu, în 1732, pe noul canal circulă primul vapor pâna la Pancevo. Între 1735 - 1754 se construieşte o nouă variantă, mai la sud, între Timişoara şi Klek, iar vechiul canal este abandonat. 

Portul Begheiului în anii 40 FOTO Arhiva Lucian Muntean
 
Noul traseu este mult mai drept şi favorabil navigaţiei. În 1752 este menţionat Portul Timisoara în cartierul Iosefin. Cantitatea de marfuri transportate pe Bega era de 20.000 tone. Timişoara devine astfel primul oraş de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun.
 
Aproximativ 500.000 pasageri în anul 1944
 
În 1912, în Portul Timişoara sunt încarcate 415.000 de tone de marfă şi descărcate circa 200.000 de tone. În 1917, pe canalul Bega sunt înregistrare 563 ambarcaţiuni comerciale, care navighează timp de 305 zile pe an. Între 1937-1938, volumul de mărfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone pe an.

FOTO colecţia Lucian Muntean
 
Transportul de pasageri pe Bega cunoaşte un vârf de aproximativ 500.000 pasageri în anul 1944. Traficul suferă însă grav din cauza celui de-al doilea război mondial, iar în 1958 transportul de marfuri încetează. În 1967 sunt retrase şi navele de pasageri. Redeschiderea canalului Bega revine în discuţie îmediat după 1990, însa autorităţile nu dispun de fondurile necesare pentru dragarea canalului şi redeschiderea navigaţiei. 
 
Nu mai este rentabil pentru transportul de marfă
 
Economisul Nicolae Ţăran crede că Bega nu va mai putea fi o soluţie pentru transportul de mărfuri de mare gabarit. “Este o idee excelentă navigaţia de pasageri, de agrement, pentru turişti. Să ne amintim că nu există o şosea ca lumea, care să ne lege de Serbia. Dar din punct de vedere al transportului de mărfuri, nu văd un viitor. Costurile sunt mai mici pe vapor, e adevărat, însă nu va mai fi rentabil atunci când trebuie să se facă descărcarea mărfurilor, punerea pe camioane, în vagoane de marfă. Plus că în Timişoara nu mai sunt fabrici pe malul Begăi. În trecut toate se construiau pe Bega, aveam fabrică de zahăr, de ulei, morile”, aminteşte Nicolae Ţăran.  


Vaporaşul Pelican în anii 80 FOTO colecţia Lucian Muntean
 
Vorbim în principal de navigaţie de agrement, dar poate fi vorba şi de navigaţie de marfă, dacă vor fi solicitări în acest sens”, a completat Lucian Ervin, diretorul Apelor Banat.
 
Navigaţie oprită din cauza conflictului dintre Dej şi Tito
 
Închiderea navigaţiei pe Bega între România şi Serbia s-a făcut în urma răcirii relaţiilor dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej şi liderul iugoslav Iosif Broz Tito. La începutul anilor '50, Tito a adoptat o politică independentă faţă de cea a blocului sovietic. În acea vreme, Stalin considera că Iugoslavia lui Tito era duşmanul de moarte al comunismului şi al lui personal. Pentru că Tito a ales liberalismul, Dej s-a temut de un atac armat din partea Iugoslaviei. Începând cu 1952, la ordinul lui Stalin, România a construit 30 de kilometri de buncăre în jurul localităţilor Voiteg şi Jebel, în judeţul Timiş, lângă graniţa cu Iugoslavia. 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: