Unica mărturie fotografică a momentului deportării bănăţenilor în Bărăgan. „Fotografierea acestei scene ar fi fost considerată cea mai gravă dintre crime“

Fotografie realizată în 18 iunie 1951 la Tomnatic FOTO Hans Hahn/blog Mircea Rusnac

Istoricul Mircea Rusnac a postat pe blogul său o fotografie istorică, realizată în 18 iunie 1951, la Tomnatic (judeţul Timiş), în timpul deportării locuitorilor în Bărăgan.

Mărturia fotografică a tragediei deportării bănăţenilor în Bărăgan a fost lăsată de Hans Hehn din localitatea Tomnatic (Triebswetter, în germană), un fotograf cunoscut în întreaga zonă.   

“Văzându-şi consătenii mânaţi cu bunurile pe care apucaseră în grabă să şi le ia înspre gara din localitate, unde urmau să fie îmbarcaţi în vagoanele de vite, el a avut curajul să imortalizeze pe peliculă tragicul eveniment. A urcat în podul casei, fotografiind ceea ce se petrecea în stradă. Oamenii erau escortaţi de militari cu armele încărcate. Fotografierea acestei scene ar fi fost considerată cea mai gravă dintre crime. Totuşi, Hans Hehn şi-a asumat riscurile, lăsând posterităţii o imagine unică”, scrie Mircea Rusnac, pe blogul său.

Fotografia a devenit cunoscută mai întâi în Germania, în lucrări privitoare la deportarea în Bărăgan. Într-o astfel de lucrare a descoperit-o şi Mircea Rusnac.
 

“În România a început să fie văzută, în special datorită Internetului, abia în ultimii ani. Însă este important să o cunoască cât mai multă lume. Imaginea este din Tomnatic, dar scene identice au avut loc în acea zi în 203 localităţi din Banat şi Mehedinţi. Fiecare îşi poate închipui ce se petrecea în satul sau comuna sa la 18 iunie 1951. Datorită lui Hans Hehn, fotograf din Tomnatic, avem o imagine de neşters a tragediei deportării în Bărăgan”, susţine Rusnac.
 

Una din petele de ruşine care vor rămâne întipărite în istoria României este deportarea bănăţenilor în Bărăgan. Intenţia regimului comunist din România era de a reloca în Câmpia Bărăganului populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 de kilometri de graniţa cu Iugoslavia. 
 

S-a urmat modelul sovietic de deportare. Planurile urmărea, după cum s-a descoperit ulterior într-un document redactat în 1956 la Timişoara, “igienizarea Banatului”, în primul rând, curăţarea etnică a germanilor, sârbilor, aromânilor.

Acţiunea a fost pusă la cale în noaptea de 17-18 iunie 1951, de Rusalii, şi trebuia să se încheie în cel mult 48 de ore. Au fost stabilite raione din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, acoperind 203 localităţi. Au fost deportate şi persoane de pe Insula Ada Kaleh. Au fost 12 raioane din Banat: Sânnicolau Mare, Timişoara, Deta, Reşiţa, Oraviţa, Moldova Nouă şi Almăj, de unde au fost deportate 40.320 de persoane. 

Citiţi şi:
 

Satele ridicate de bănăţeni în Bărăgan au fost rase în anii '60. Cum arăta o casă construită în „Siberia României“
 

Bănăţenii deportaţi în Bărăgan au dus cu ei ordinea, hărnicia, dragostea pentru pământ şi au dat viaţă unui ţinut sterp
 

Cum au înfruntat „Marele Viscol”, din februarie 1954, deportaţii bănăţeni din Bărăgan

Cumplita noapte de Rusalii - 60 de ani de la deportarea în Bărăgan

Spovedania zilnică a unui condamnat la moarte naturală: „Destin de oameni fără ţară şi fără viitor“