Un jurnalist basarabean a vorbit la Timișoara despre legea pumnului din Republica Moldova

Mai mulți jurnaliști europeni s-au întâlnit la sfârșitul acestei săptămâni pentru a discuta despre mass-media și noile pericole cu care se confruntă acestea. Printre ei s-a numărat și Simion Ciochină, un ziarist basarabean care a prezentat aspecte legate de libertatea presei în țara vecină.

După zece ani de experiență în presă, ziaristul scrie în prezent pentru o revistă a cărei scop este de a prezenta personaje importante de peste Prut. În același timp, predă noi tehnologii informaționale în mass-media la Facultatea de Jurnalism din Chișinău. Simion Ciochină a participat, în orașul de pe Bega, la întâlnirea jurnaliștilor bursieri ai unui program organizat de Școala de Jurnalism din Berlin și Fundația Robert Bosch. El nu își amintește cu plăcere de guvernarea comunistă, în timpul căreia presei i s-a pus pumnul în gură.

Potrivit declarațiilor acestuia, fostul regim a folosit orice metodă pentru a împiedica articolele compromițătoare să apară în ziare sau "pe sticlă". " Până în 2009, cât la guvernare a fost partidul comunist, toate mijloacele, în afară de închisoare cred, au fost folosite pentru a nu se publica anumite articole. A fost foarte greu. Conform unui raport Freedom House cu privire la libertatea presei, noi eram în 2007 pe locul 144 din 196 de țări. După schimbarea puterii lucrurile s-au îmbunătățit și am urcat pe locul 118", a spus jurnalistul basarabean. Acesta și-a amintit de un scandal care a deranjat opinia publică din țara vecină timp de doi ani.

"Nu se făcea presiune directă dar, în cazul unui cotidian se trimiteau, spre exemplu, în controale garda financiară sau centrul anticorupție. La fel, în 2007, a fost interzis pe teritoriul Republicii Moldova postul TVR1. A fost un scandal mare, deoarece acest post a fost pentru noi primul pe care îl puteam numi internațional. Înainte de TVR1 nu avusesem decât posturi rusești. Televiziunea a emis timp de șase ani, după care li s-a ridicat brusc licența. Procesul de recuperare a dreptului de emisie a fost tărăgănat timp de doi ani. Presiuni s-au făcut inclusiv asupra presei on-line. În cazul unui ziar de pe internet s-au arestat serverele, timp de două zile, motivându-se că pe forum se scriu injurii și cuvinte necenzurate. Mai multe scandaluri privind acte de corupție au fost legate inclusiv de membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova", a declarat Simion Ciochină.

Revolta de la Chișinău, moment crucial

Un pas important pentru libertatea presei de peste Prut au fost protestele de la Chișinău, izbucnite în urma alegerilor parlamentare din aprilie 2009. Contestatarii rezultatelor care atribuiau aproape 50 de procente partidului comunist au ieșit în stradă. Puterea a reușit, însă, instaurarea unei stări generalizate de frică în rândul populației din țara vecină. "Nu s-au făcut arestări printre jurnaliști, dar oamenilor le era frică să meargă noaptea pe stradă. Securitatea acționa îmbrăcată în civil și nu știai ce ți se poate întâmpla. Distrugerile de atunci nu au fost din vina tinerilor, care au protestat pașnic. S-au folosit agitatori, este o temă despre care s-a discutat foarte mult, eu am fost acolo și pot spune că i-am văzut.

Cei care au aruncat primii cu pietre nu erau studenți, eu predau la facultatea de jurnalism și știu cum arată un student. Erau persoane de peste 30 de ani, care fuseseră aduse cu microbuze. S-a dat apoi ordin ca forțele de ordine să se retragă și clădirile parlamentului și președinției să fie devastate. Astfel protestul, dintr-unul pașnic, a devenit violent, pentru că studenții au reacționat conform instinctului de mulțime. Totul pentru a se da vina exclusiv pe democrați pentru violențe. Ulterior, a fost instaurată o stare de teroare în populație, fiind făcute arestări abuzive, urmate de bătăi crunte în arest care au făcut și victime", a precizat jurnalistul basarabean.

Pași către normalitate

Simion Ciochină spune că, după venirea coaliției democrate la guvernare, presa a început să devină liberă în Republica Moldova. "Au apărut posturi locale de televiziune, ziare noi, cu știri corecte. Jurnaliștii au început, de asemenea, să aibă acces la personalități aflate la conducere. Înainte, dacă voiai să îi iei un interviu unui ministru, aveai nevoie de acordul președintelui partidului comunist", a precizat acesta.

De asemenea, statul a renunțat, în acest an, la taxa de cinci procente pentru publicitatea în mass-media, fapt important pentru că una dintre principalele probleme ale presei de dincolo de Prut este faptul că multe publicații nu rezistă din punct de vedere financiar, chiar dacă sunt produse bune.

"De aici decurgea și o altă problemă. Un jurnalist trebuie să fie bine plătit, altfel nu se poate face presă serioasă. De factorul economic profită cel mai mult politicienii și oamenii de afaceri care vor să devină politicieni. Ei se folosesc de diferite pârghii pentru a-și pune sub stăpânire presa, cumpărând-o în mod indirect. Informal se știe, ziariștii știu în cercurile lor că o publicație sau alta este finanțată de un anumit personaj, însă în acte ei nu apar niciodată. Dacă am avea o piață mai dezvoltată de publicitate, iar ziarele ar putea supraviețui din ea și din vânzări, această problemă s-ar diminua cu siguranță", a mai spus jurnalistul basarabean.