Un timişorean îşi asigură viitorul într-un mod inedit. Vezi de ce sunt mai sigure monedele de aur şi argint decât conturile bancare

Fie că sunt investiţi în lingouri sau în monede de aur, banii rămân în siguranţă chiar şi în impasuri economice majore. În 2009, văzând cât de nesigure au devenit pensiile private, un timişorean a început să cumpere monede de aur şi argint.

Fie că sunt investiţi în lingouri sau în monede de aur, banii rămân în siguranţă chiar şi în impasuri economice majore. Mai mult decât o investiţie, căutarea şi achiziţionarea de galbeni şi arginţi poate deveni un hobby. „Le cumpăr (n.r. monedele) ori direct de la bancă, ori din Viena, dar mai ales din târguri de antichităţi,” a declarat timişoreanul Z.M.B., care a înţeles că în timp ce moneda euro şi bursa înfruntă criză după criză, aurul este cel mai sigur. În ce priveşte achiziţionarea, o vede „ca pe o poliţă de asigurare; nu mă consider nici investitor, nici colecţionar: ce eşti când cumperi o poliţă de asigurare?”   

În România, cocoşeii şi ducaţii austrieci sunt monedele de aur cel mai uşor de achiziţionat. Cocoşeii sunt monede franceze, în valoare de 20 de franci, pe care este gravat un cocoş. Aceştia datează din secolul nouăsprezece, când a fost iniţiată Uniunea Monetară Latină, din care a făcut parte şi România. Pe atunci, moneda de 20 de lei avea aceeaşi cantitate de aur precum cele de de 20 de franci, sau 20 de ruble.

În Europa, majoritatea băncilor vând moneda British Sovereign, iar pentru că este vorba de o investiţie, tranzacţionarea aurului este scutită de TVA.
Aurul săracilor 

Cel mai uşor se găsesc monedele din argint care au fost în circulaţie la un moment dat. „Din târguri cumpăr de obicei monede de argint. O metodă de a nu cumpăra un fals este să verifici pe internet dimensiunile şi greutatea monedei pe care o cauţi şi să le compari cu cea pe care o ai în mână, înainte de a o achiziţiona”, a explicat Z.M.B..

Anul trecut, preţul argintului s-a dublat şi deşi în prezent acesta este în scădere, utilizarea sa într-un număr impresionant de domenii îl motivează pe timişorean să investească pe cât posibil. „Argintul folosit în confecţionarea telefoanelor mobile, de exemplu, nu mai poate fi recuperat”, a dezvăluit timişoreanul. El este de părere că întrebuinţarea masivă a argintului în majoritatea industriilor mari duce la terminarea resurselor, drept urmare - la creşterea valorii sale.

Z.M.B lucrează în domeniul transporturilor, majoritatea cunoştinţelor dobândindu-le  de pe internet şi de la alţi investitori în metale preţioase.