Turnurile de apă, cele mai înalte structuri din Timişoara, spaţii inedite pentru Capitala Culturală Europeană din 2021

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Turnul din Iosefin
Turnul din Iosefin

În Timişoara există două turnuri de apă construite înainte de primul Război Mondial, între 1912-1914. Unul se află în Piaţa Badea Cărţan, celălalt în cartierul Iosefin.

Turnul din Piaţa Badea Cărţan aparţine fabricii de textile 1 Iunie (aflată în insolvenţă), iar celalat, de lângă „Solventul”, aproape de malul Begăi, care străjuieşte cartierul Iosefin, aparţine Primăriei Timişoara, care a preluat turnul aflat în administrarea Aquatim, în urmă cu trei ani.

Turnurile au funcţionat până la punerea în funcţiune a uzinelor de apă, iar de aproape 60 de ani nu mai au nicio întrebuinţare. Au însă valoarea de monument istoric. Turnurile apar în dosarul Timişoara Capitală Culturală Europeană cu spaţiu expoziţional. Astfel, aşteaptă investitori. Acestea pot fi transformate şi puse în valoare pentru a putea fi introduse în circuitul turistic. Idei au fost şi până acum. Se poate face acolo restaurant, cafenea, cofetărie, muzeu, spaţiu expoziţional, ba chiar şi un spaţiu destinat sporturilor extreme. 

Pentru Timişoara, turnurile de apă sunt una din cele mai pregnante imagini, le vedem în toate fotografiile vechi. Au avut un rol funcţional important. Sunt două turnuri indentice, cuprinse pe lista monumentelor ca monumente individuale. Evident că ele trebuie să redevină importante, ca spaţii culturale, mai ales că se apropie anul 2021, dar ele pot avea şi alte funcţiuni publice. Există proiecte de reabilitare ale acestor turnuri, ele sunt cuprinse în strategia oraşului cât şi în programul Timişoara Capitala Culturală Europeană. Sperăm că se va accelera partea de documentaţie şi finanţare, pentru reabilitarea acestor turnuri”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei de Cultură Timiş. 

Acesta a amintit că aceste obiective sunt cu atât mai importante cu cât pe stema Timişoarei se află un turn de apă. Sigur, este vorba fostul turn ce se afla în zona Cetate, construit în 1552.

„Una din primele premiere ale Timişoarei a fost exact această distribuţie centralizată de apă potabilă, unică la vremea aia în Europa”, a adăugat Predescu. 

Au existat în ultimii ani mai multe idei de proiecte, s-a făcut chiar şi un concurs de către studenţii de la Arhitectură. Nu s-a arătat însă nimeni interesat să investească acolo. 

Sperăm că acum când patrimoniul Timişoarei devine subiect principal în următorii ani, să se găsească şi fondurile ca aceste turnuri să fie punse în valoare”, a mai spus Sorin Predescu. 

image



Primăria nu poate vinde Turnul de apă din Iosefin

În 2012, primarul Nicolae Robu a încercat să ofere spre vânzare Turnul de apă din Iosefin unor persoane private, dar consilierii locali au respins proiectul prin care “castelul” . Pe reţele de socializare au pornit petiţii şi sondaje, pentru a împiedica vânzarea monumentului istoric. Proiectul a fost supus la vot, în plenul Consiliului Local. Având în vedere atitudinea negativă asupra acestui subiect, consilierii locali au respins proiectul, fiind respins cu 15 voturi, existând şi şase abţineri.


A fost o greşeală de pornire în ce priveşte Turnul de apă. Înainte să fie vândut, există multe alte variante. Nu trebuie să înstrăinăm o clădire de patrimoniu. Sunt alte soluţii. Cei care cumpără astăzi oferă oricum un preţ mic. Am impresia că deja exista şi cumpărătorul. Primăria trebuie protejeze patrimoniul, altfel se poate vinde tot oraşul pe bucăţi”, a spus la acea vreme consilierul Adrian Orza.


Una dintre ideile lui primarul Nicolae Robu a fost să transforme turnul de apă din cartierul Iosefin într-o cafenea Illy.Vreau ca Timişoara să devină cunoscută prin tot ce a avut şi are ea valoros. Timişoara a fost un oraş al inovaţiilor. Avem o mulţime de premiere şi avem obligaţia să le facem cunoscute. Probabil foarte puţini timişoreni ştiu că inventatorul espréssorului de cafea, Francesco Illy, s-a născut la Timişoara, unde a trăit până la vârsta de 22 de ani“, a declarat Nicolae Robu. 
 

„Trebuie ieşit din aceasta capcană că trebuie avuţi foarte mulţi bani”

Şi Asociaţia Ariergarda militează pentru reabilitarea turnurilor de apă. “Cele două turnuri de apă sunt o reuşită de arhitectură industrială, amândouă sunt asemănătoare, dar extrem de frumoase prin silueta lor impozantă. Ele ar putea, cum şi apare în dosarul de candidatură, utilizate ca spaţii neconvenţionale, pentru manifestări artistice extrem de provocatoare, cum se întâmplă în oraşele europene cu viziune modernă asupra artelor şi spectacolelor. Poate fi un spaţiu expoziţional, de concerte, trebuie doar luată o decizie. Trebuie ieşit din aceasta capcană că este nevoie de foarte mulţi bani. Avem exemplul Bienalei de artă, de anul trecut, când Cazarma U a devenit un spaţiu extrem de incitant şi provocator fără mari intervenţii care să coste atât de mult. Putem să învăţăm şi de la alţii. Aradul are un turn de apă introdus în circuit cultural”, a declarat Daniel Vighi, preşedintele Asociaţiei Ariergarda. 

image

Turnul din Iosefin a fost construit în nouă luni

Turnurile de apă au fost constuite de firma budapestană a lui Janos Lenorduzzi, specializat în construcţia de castele de apă. Un turn a costat la acea vreme peste 200.000 de koroane. Turnul din Iosefin a fost terminat în nouă luni: Lucrările au început în decembrie 1912 şi a fost predat în septembrie 1913. Şi acum se află în stare impecabilă. Zidăriea este perfectă şi nici pe departe nu arată ca o construcţie bătrână de aproape un secol. 

“În unele documente apare şi semnătura lui Szekely Laszlo, pentru că era arhitectul-şef al oraşului, dar nu el este proiectantul turnurilor. E binevenită introducerea lor în circuitul turistic, chiar dacă ele se află un pic la periferie. Decât să stea aşa s-ar deschide ca spaţii pentru expoziţii de artă plastic, experimental. Dar pot exista şi proiecte mai ample, cum ar fi transformarea într-o cafenea artistică. La Arad au făcut frumos turnul de apă, proiectat tot de Lenorduzzi. Şi la Szeged au reabilitat turnul de apă”, a declarat Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.
 

Panorama oraşului, văzută din vârful turnului de 52 de metri, este cu adevărat superbă, astfel că toate proiectele trebuie să cuprindă şi o zonă de belvedere. 


Citeşte şi:


Expoziţiile exotice ale României. Ce obiecte pot fi admirate într-un turn de 35 de metri transformat în Muzeul Apei
 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite