Toate monumentele din România incluse în patrimoniul UNESCO. Cum arată minunatul geoparc al dinozaurilor din Ţara Haţegului
0
La nivelul anului 2018, pe lista UNESO există 1.073 de obiective de patrimoniu cultural material imobil şi patrimoniu natural, din 167 de ţări. Iată care sunt monumentele UNESCO din România.
Unele locuri din ţară, cunoscute obiective turistice, adevărate mininuni ale civilizaţiei şi ale naturii, sunt incluse în Patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), instituţie care protejează bunurile culturale şi naturale din lume, prin Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, aprobată în 1972.
La nivelul anului 2018, pe lista UNESO există 1073 de obiective de patrimoniu cultural material imobil şi patrimoniu natural, din 167 de ţări.
România a intrat în UNESCO în anul 1956, însă începe înscrierile pe lista patrimoniului de abia după Revoluţia din 1989.
În mandatul istoricului de artă Dan Hăulică (1990-2001), intră în UNESCO şapte din cele opt obiective de patrimoniu cultural material şi natural înscrise până în prezent.
În prezent, ambasadorul României la UNESCO este istoricul Adrian Cioroianu.
Patrimoniul Mondial UNESCO din România include în prezent pe lista sa opt.
1. Bisericile pictate din nordul Moldovei
Bisericile aparţin unor mănăstiri ortodoxe din judeţul Suceava, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea.
Începând din anul 1993, au fost înscrise pe lista UNESCO opt biserici: Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Voroneţ şi Suceviţa.
Biserica din incinta Mănăstirii Suceviţa FOTO Wikipedia.org
Aceste mănăstiri şi biserici domneşti au fost ridicate în zona Sucevei, în apropierea capitalei de atunci a Moldovei. În a doua jumătate a domniei sale, Ştefan cel Mare a ridicat multe biserici şi mănăstiri, eforul acestuia fiind continuat de urmaşii săi, mai ales de fiul său, Petru Rarel, dar şi de alţi voievozi, boieri şi oameni ai bisericii. Astfel s-a născut în arta bisericească Stilul Moldovenesc.
2. Satele cu biserici fortificate din Transilvania
Satele din această zonă sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de aşezare şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti, păstrate încă din Evul Mediu. Localităţile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea şi până în secolul al XVI-lea. Biserici fortificate transilvane sunt specifice satelor săseşti şi secuieşti situate în sud-estul Transilvaniei. Mai exact, pe lista UNESCO se află şase biserici săseşti (Biertan şi Valea Viilor-judeţul Sibiu, Saschiz- judeţul Mureş, Câlnic – judeţul Alba, Prejmer şi Viscri-judeţul Braşov) şi una secuiască (cel de la Dârjiu - judeţul Hargita).
Biserica fortificată din Biertan FOTO Wikipedia.org
Bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât şi un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului XXI.
3. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei
Acesta sunt ruine ale unor cetăţi antice din secolele II î.Hr şi I d.Hr., aflate în judeţul Hunedoara. Sunt şase fortăreţe dacice în Munţii Orăştiei, care au fost ridicate pentru apărare şi protecţie împotriva cuceririi romane. Cetăţile formau un scot de apărare al capitalei spirituale şi politice a regatului dac, Sarmisegetuza Regia – aflat la 1200 de metri altitudine.
Cele şase fortăreţe sunt: Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roşie, Costeşti - Blidaru, Costeşti - Cetăţuie şi Căpâlnaşi Băniţa.
4. Sighişoara-centrul istoric
Sighişoara se află în judeţul Mureş. Este un oraş medieval fortificat, ridicat de comunitatea săsească în secolulele XIII-XIX. Este un loc în care clădirile istorice s-au păstrat aproape în totalitate şi în care intervenţiile de arhitectură nouă lipsesc. Oraşul-cetate Sighişoara este amplasat pe malul râului Târnava Mare.
Sighişoara FOTO originaltravel.ro
Oraşul medieval era înconjurat cu ziduri, din care se păstrează până astăzi o parte. Turnul cu Ceas este cel mai impunător dintre turnurile păstrate, acesta păzind intrarea principală în cetate. Biserica din Deal a fst construită în secolelel XIV-XV în stilul gotic.
5. Mănăstirea Hurezi
Mănăstirea Hurezi sau Horezu a fost ctitorită e voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi familia lui, în judeţul Vâlcea. A fost construită între 1690 şi 1693. Un fenomen asemănător celui petrecut în Moldova s-a întâmplat şi în Ţara Românească. Prin aceste ctitorii domneşti şi boiereşti s-a născut stilul arhitectural numit “brâncovenesc”.
Mănăstirea Horezu FOTO Wikipedia.org
Mănăstirea Hurezi este locul unde se păstrează cea mai mare diversitate de clădiri brâncoveneşti: cinci biserici, un paraclis, un palat domnesc, bucătărie, bibliotecă, clopotniţă, chilii, fioşoare, coloane, fortificaţii. Multe sunt decorate cu frescă originală şi păstrează piese de mobilier, icoane, ţesături, argintărie de mare preţ.
6. Biserici de lemn din Maramureş
Pe lista patrimoniului UNESCO se află, din anul 1999, opt monumente din cele 85 de biserici de lemn, din judeţul Maramureş. Acestea se află în Budeşti, Deseşti, Bârsana, Poienile Izei, Ieud (în Maramureşul istoric), Şurdeşti, Plopiş (sunt în vecha Ţară a Chioarului) şi Rogoz (în Ţara Lăpuşului). Aceste biserici de sat reprezintă un ansamblu de diverse arhitecturi, din diferite perioade şi zone. Bisericile de lemn sunt înguste, înalte, cu turle suple şi lungi.
Biserica de lemn din Plopiş FOTO Wikipedia.org
Meşterii lemnari au folosit tehnici elaborate de îmbinare, au folosit învelitoare din şindrilă şi au realizat diverse motive ornamentale. Au fost ridicate uneori de familii înstărite şi nobile, locale, alteori, din efortul întregii comunităţi. Lemnul a fost timp de multe secole materialul de construcţie cel mai folosit în satele româneşti.
7. Delta Dunării
Delta Dunării, aflată în mare parte în Dobrogea şi parţial în Ucraina, este a doua ca mărime şi cea mai bine conservată dintre deltele europene. De asemenea, este cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri din lume. Există aici numeroase specii de peşti, plante, animale, păsări, insecte care construiesc împreună cu apele şi pământurile 30 de tipuri de ecosisteme diferite. A fost clasificată de UNESCO ca rezervaţie a biosferei şi ca parc naţionional. Aici se află cea mai mare populaţie de pelicani comuni şi creţi din Europa şi mai mult de jumătate din populaţia mondială de cormoran mic şi gâscă cu gât roşu.
Delta Dunării FOTO Wikipedia.org
Vara, afluxul de turişti triplează populaţia, care la recensământul din 2002 era de 14.583 locuitori. Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populaţiile iniţial greceşti (grecii pontici erau în 1910, mai numeroşi decât lipovenii), ulterior româneşti. Aceste populaţii s-au amestecat, lucru dovedit şi de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescăreşti.
8. Pădurile seculare de fag din Carpaţi
Este un obiectiv transfrontalier, răspândit prin tot cntrul, estul şi vestul continentului. Aceste păduri se află şi în unele zone de deal şi de munte din România. Pădurea seculară este un ecosistem complex care s-a păstrat în forma originară, nederanjat de intervenţia omului. În aceste păduri se află arbori bătrâni de 150 şi până la 500 de ani. sunt importante pentru conservarea biodiversităţii şi lanţurilor trofice în starea lor pură. În aceste zone nu se exploatează lemnul, nici măcar cel mort.
Parcul Naţional Domogled FOTO Expressdebanat.ro
Pădurile seculare se află în zona de deal şi sunt alcătuite în majoritate de fagi, dar sunt şi ulmi, carpeni, brazi, molizi şi alte specii. Patrimoniul UNESCU cuprinde rezervaţii naturale din 12 ţări (Germania, Slovacia, Ucraina, Albania, Belgia, Bulgaria, Italia, Croaţia, Slovenia, Spania şi România). Cele din România sunt în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa (Caraş-Severin), Munţii Făgăraş (Braşov), Munţii Rarău (Suceava), Parcul Naţional Masivul (Vâlcea), Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei (Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj), Ţibleş (Maramureş).
Patrimoniu imaterial UNESCO
În 2003, UNESCO a iniţiat o nouă colecţie, dedicată patrimoniului imaterial, unele transfrontaliere, fiind tradiţii care se regăsesc pe teritoriul mai multor ţări, învecinate. În perioada 2008-2017 au fost înscrise 470 de obiective din 117 ţări, între care şapte din România.
1.Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei – un meşteşug prin care se nasc ţesăturile numite scoarţe, realizate de ţărăncile din România şi Republica Moldova.
2.Meşteşugul ceramicii de Horezu – un meşteşug prin care se nasc vasele de lut, în satul Olari (judeţul Vâlcea). În România se aflau la începutul secolului al XX-lea peste 200 de sate de olari. Astăzi au mai rămas mai puţind e 50.
3.Căluşul –un obicei rituial complex practicat de bărbaţi, timp de nouă zile, începând cu duminica Rusaliilor, în anumite sate din Oltenia şi Muntenia.
4.Tradiţia Mărţişorului – un obicei străvechi legat de venirea primăverii. Este păstrat la români, bulgari, macedoneni, greci, sârbi, unguri.
Mărţişor de primăvară FOTO Corvinnus.ro
5.Colindatul în ceată bărbătească. Este un obicei străvechi legat de sărbătorile de iarnă, practicat în special de feciorii satului, în România şi Republica Moldova. Primul colind începea de la Sf. Andrei (30 noiembrie) şi ţinea până la Sf.Ion (7 ianuarie).
6.Jocul fecioresc – un tip de dans ţărănesc, tradiţonal din Transilvania, practicat de bărbaţi: români, maghiari şi romi. Erau jucate duminică şi în sărbători, la nunţi şi târguri. Primul semn de recunoaştere este bătaia cu palmele pe picioare, în ritmul muzicii.
7. Doina. Este un fel de a cânta a ţăranilor simpli. Se poate cânta singur, doar cu vocea sau cu acompaniament de instrument: fluier, caval, cobză. Sunt specifice în Oltenia, Gorj, Bucovina, Maramureş, Mehedinţi, dar şi în alte părţi ale ţării.
Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului
În anul 2015, a fost adoptat Programul UNESCO pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri. În România se află un singur astfel de geoparc internaţional: Geoparcul Dinaozaurilor din Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara). Cuprinzând zone fertile de depresiune, înconjurate de muncţi-retezat, Ţarcu şi Şurianu -, zone de deal împădurite, văi cu izvoare, aceste ţinuturi au fost locuite din vechime. Teritoriul geoparcului acoperă cele peste 80 de sate din Ţara Haţegului, cuprinde monumente geologice, paleontologice, botanice, arheologice, istorice şi culturale şi a devenit o destinaţie de ecoturism. Au fost construite Casa Dinozaurilor Pitici, Casa Vulcanilor, Casa Tradiţiilor, Casa Petrelor etc.
Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului FOTO Travel-romania.info
Dinozaurii pitici au trăit în aceste locuri cu 72 de milioane de ani în urmă, când zona era o insulă cu climă tropicală, în oceanul Tethys. Ouă şi fosile ale acestor animale străvechi pot fi văzute în Ţara Haţegului.
Se încarcă comentariile...
