De ce se spune „Tăt Banatu-i fruncea”? Cum se conjugă bănăţeneşte verbul a fi: „Io mi-s / tu ieşci/ iel îi / noi ni-s / voi vi-s/ iei îs”
0
Conform specialiştilor, graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare, germane şi ale altor popoare migratoare.
Profesorul Viorel Boldureanu, realizatorul emisiunii "„La givan cu uica Niţă”, afirmă că nu se poate spune cu exactitate când a apărut graiul bănăţean, dar că acesta s-a tot transformat de-a lungul secolelor.
„A apărut foarte de demult, de pe timpul etnogenezei limbii române. De la latina popular, la substratul traco-getic. Cu siguranţă provine din cultura traco-ilică. Sunt cuvinte care s-au păstrat aici, sunt regionalisme, arhaisme care nu există în altă parte. Există elemente slave, maghiare, germane, sârbe, dar şi ale altor popoare migratoare”, a explicat Boldureanu.
Specialistul spun despre graiul bănăţean că va rezista atacurilor modernităţii, însă va avea parte şi de transformări.
„Eu spun că graiul bănăţean va rezista atacului modernităţii. Satul bănăţean rezistă cu o dinamică mai accelerată, mai trepidantă. La sat oamenii încă vorbesc în grai în număr mare, în ciuda faptului că modernizare a atras după sine şi unele consecinţe neplăcute urechii şi sufletului. Sunt deja transformări şi vor urma şi altele. Însă adaptabilitatea aici în Banat e cel mai mare din toată România. Şi dicţionarul românesc trebuie actualizat aproape în fiecare deceniu”, a mai declarat Viorel Boldureanu.
În graiul bănăţean pronunţia „ge” îi corespunde lui „de”, iar pronunţia „ce” lui „te”. „Bagea” înseamnă „badea”, "aşceaptă" înseamnă „aşteaptă”.
Verbul a fi are o conjugare specifică, parţial perifrastică medie :„Io mi-s / tu ieşci/ iel îi / noi ni-s / voi vi-s/ iei îs”.
Graiul bănăţean are o bogată literatură
Spre deosebire de toate celelalte graiuri româneşti, graiul bănăţean are o bogată literatură. Predomină poezia, subiectele rurale faţă de cele urbane, şi subiectele comice.
Literatura în grai s-a născut datorită faptului că ţăranii bănăţeni s-au alfabetizat mult mai devreme şi alfabetizarea a fost mult mai răspândită decât în alte zone rurale ale României. De altă parte, a lipsit un centru urban românesc în Banat în secolul al XIX-lea, centru care să dea naştere unei literaturi culte, urbane.
Există literatură în grai bănăţean (Asociaţia Scriitorilor în Grai), publicaţii de specialitate, precum „Tăt Banatu-i fruncea” sau „Vasiova”, un portal de Internet www.banaterra.net”, cât şi o emisiune în grai bănăţean la Radio Timişoara.
Liga Bănăţeană a protestat faţă de scoaterea emisiunii dedicate graiului bănăţean de la Radio Reşiţa, însă lucrurile au intrat pe un fîgaş normal.
„În toamna anului 2012 Radio România Reşiţa a scos din grila de programe emisiunea dedicată graiului bănăţean. Liga Bănăţeană a iniţiat la vremea respectivă o serie de acţiuni de protest faţă de această decizie, fapt care a contribuit la reintroducerea în grila de programe a emisiunii, în toamna anului 2013”, a spus Cristian Colojoară, reprezentantul Ligii Bănăţene.
Recent a luat fiinţă Asociaţia pentru Vorbirea Bănăţană (V.O.R.B.A), o asociaţie non-guvernamentală care işi propune să revitalizeze cultura şi tradiţiile româneşti bănăţene.
„Această marcă identitară, într-o Europă unită, este absolut necesară. Prin aportul ei particular şi individualizat, provincia noastră contribuie la concertul culturii europene, purtând marca unei identităţi locale. Este expresia unui fenomen de multiculturalitate în interiorul aceleiaşi culturi, în expresia şi cultura aceleiaşi limbi, însă într-o varietate păstrătoare a valorilor sale”, este de părere profesorul Viorel Boldureanu.
Sunt şi câteva cenacluri „Gura satului” din Timişoara, „La givan”, din Lugoj, „La poşmândre”, în Caransebeş şi există un festival: „Tata Oancea” de la Bocşa.
Grai bănăţean pentru şvabi
Şi şvabii din Banat folosesc un grai aparte, care se deosebeşte mult de dialectal şvabilor din Germania. Aceaşi situaţie este şi cu sârbii din Banat.
Acest grai este de asemenea ramura nordică a graiului sârbesc al limbii române, fiind vorbită în regiunea Banat din România şi districtele Banatul de Sud şi Banatul Central din Voivodina (Serbia). De asemenea, graiul ungurean, vorbit de o parte a românilor timoceni, este o variantă a graiului bănăţean. Graiul bănăţean şi româna standard sunt uşor inteligibile, dar există diferenţe de vocabular, mai accentuate în cazul vorbitorilor din Serbia.
Graiul ţiganilor băieşi, care trăiesc în vestul Ungariei, centrul şi vestul Croaţiei, precum şi în nord-vestul Serbiei (vestul Voivodinei) este o formă arhaică a românei bănăţene (având în vedere că aceştia au părăsit Banatul acum 200 de ani şi mai mult) împestriţată de împrumuturi din maghiară, croată, sârbă şi germană.
Regionalisme din Banat
Abţiguit - pilit, puţin băut
Dunţ - compot
Duşică - cojoc
Clabaţ - căciulă
răchie – ţuică
huţuluş - lagăn
drod - sârmă
cindă - sufragerie
credenţ - dulap de bucătărie
goşci - musafiri
lubeniţă - pepene
marve - animale
măramă - batic
o ţâră - un pic
piparcă - ardei
părădaisă - roşie
scovardă - clătită
şod - comic
ştampă - păhărel
crumpi - cartofi.
Fragment din poezia "Ăl mai tare om din lume" de Victor Vlad Delamarina:
Trîmbiţ, dobe, larmă, chihot,
Fluier, strîgăt, rîs şi ropot...
Şie să fie ? Şie să fie?
Iacă-n tîrg, "minajărie"!
O "comegie" d-a cu fiară
Şi-mprejur lumie şî ţară.
În căletcă, o măimucă
Baş ca omu mînca nucă;
Alta, blăstămată, şoadă,
Şă ţînea numa' în coadă
Ş-alcele, mînca-le-ar focu!
Nu-ş găsau o clipă locu.
Lupi, urşi, mîtă, oi, cornuce,
Fel dă fel dă joavini sluce;
Chiţorani, arişi şi vulturi,
Dă prîn lume, dîn ţînuturi
D-elea gîbe, d-elea rele,
Feri-mă, Doamne, dă iele!
Mulce-am văz't, pă bani, viedz bine.
Cum nu vege ori şî şine.
D'apăi l-am văzut anume
P-"ăl măi tare om dîn lume",
Care să juca cu leii
Si-i băcea dă-i lua tăti zmeii!
Cui l-o doborî-n tărînă
Işia că-i plăceşce-n mînă
O hîrcie d-a d-o sută
Fără dă nişi o dispută.
Dar cum mi ce puni cu neamtu,
Care-n ghinţ îţ rupe lantu?
Să loviau fişiorii-n coace:
"Şiine-i? Unge-i? Care poace?"
Cînd d-odată, - iacă-amaru!
Sandu Blegia, - tăbăcaru,
Să sufulcă şî tuşeşce,
Lîngă "comegianţ" să-opreşce...
VĂ MAI RECOMANDĂM
Renumitul grai molcom, proverbialul accent ardelenesc sau termeni precum „no“, „tulai“ sau „musai“ au explicaţii mai mult sau mai puţin ştiinţifice, spun specialiştii.
Din punct de vedere gramatical, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj românesc. Nu la fel se pune problema din punct de vedere fonetic. Similitudinile cu limbajul maramureşenilor sau muntenilor par să întărească ideea că accentul e cel care face diferenţa.
Faptul că locuitorii spaţiului Olteniei folosesc mai des decât ceilalţi timpul perfectul simplu este de notorietate. Mai puţin ştiut este însă motivul pentru care se petrece acest lucru. Specialiştii întrebaţi de reporterii Adevărul au încercat să dezlege misterul. Una dintre explicaţii este de sorginte istorică şi se referă la o moştenire a limbii latine.
Se încarcă comentariile...
