Timişoara Refugee Festival 2019. Poduri între comunităţile locale şi refugiaţi. "Există încă multă neînţelegere, streotipuri şi un discurs instigator la ură"

Timişoara Refugee Festival 2019. Poduri între comunităţile locale şi refugiaţi.

TRAF 2019

Timişoara Refugee Art Festival, primul festival dedicat refugiaţilor din România, se află în plină desfăşurare în oraşul de pe Bega.

Ajuns la cea de-a treia ediţie, Timişoara Refugee Art Festival doreşte ca, folosind arta, să construiască poduri între comunităţile locale şi refugiaţii din Timişoara şi din România. Este important să se vorbească despre refugiaţi, este necesară cunoaşterea reciprocă şi acceptarea. La festivalul de la Timişoara este susţinută şi Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
 
“În 20 iunie, se celebrează Ziua Mondială a Refugiatului, în cadrul căruia derulăm Campania <Două miliarde de kilometru până la refugiu-Păşeşte alături de refugiaţi>. Într-un an de zile, toţi refugiaţii din lume parcurg două miliarde de kilometri până într-un loc în care să fie în siguranţă. Încurajăm oamenii să păşească alături de refugiaţi. A păşi înseamnă şi a face orice gest care să spună că suntem alături de refugiaţi, îi ascultăm, ne împrietenim cu ei, ne jucăm cu ei. Acest eveniment arată de fapt rolul important al comunităţii pentru ca refugiaţii să aibă o şansă să-şi refacă viaţa, să o ia de la zero”, a spus Gabriela Leu, reprezentanta UNHCR.
 
 
“El fuge de război, de persecuţie, el nu se poate întoarce acasă”
 
În 2018, în România, s-a depus 2138 de cereri de azil, din care aproape jumătate sunt în Timişoara. Numărul total al refugiaţilor în ţara noastră depăşeşte puţin cifra de 4.000, o cifră nesemnificativă faţă de alte ţări.
 
“Momentul 2015-2016, când peste un milion de refugiaţi şi migranţi au ajuns în Europa a marcat începutul unei deteriori a atitudinii şi percepţiei faţă de ei. Politicile faţă de refugiaţi devin mai stricte, se ridică garduri în calea unor oameni care fug pentru a-şi salva viaţa. Observăm însă şi foarte multe acte de solidaritate din partea unor oameni care înţeleg ce înseamnă să fugi, să fugi de război, de persecuţie, să nu ai altă şansă decât să o iei de la capăt într-o altă ţară. Sunt şi oameni care nu sunt de acord cu refugiaţii, există stereotipuri pe care noi încercăm să le demontăm. Încercăm să explică oamenilor cine sunt refugiaţii. Ne dăm seama că mulţi nu înţeleg ce este un refugiat. El fuge de război, de persecuţie, el nu se poate întoarce acasă, e inutil să-i spui să plece la el acasă. El s-ar duce, dar nu are cum dacă vrea să trăiască. În plus, nu sunt mulţi refugiaţi în România, comparativ cu alte ţări foare puţini. Cifra e modestă, dar fiecare om contează”, a mai declarat Gabriela Leu.    
 
 
Naţionaliştii şi-au făcut prezenţa
 
Din nefericire, în mult lădatul oraş al deschiderii şi al multiculturalităţii, există şi oameni care nu acceptă să convieţuiască civilizat. Persoane rămase deocamdată necunoscute au măzgălit cu mesaje instigatoare la ură vitrina Centrului Multifuncţional de la Bastionul Theresia, unde a avut deschiderea festivalului TRAF. 
 
“Ne-am obişnuit să avem şi o vocea a celor care nu ştiu ce înseamnă un refugiat. Despre asta este vorba. În faţa acestui curent naţionalist care creşte foarte mult şi în România este exact asta: Neînţelegerea fenomenului de refugiu al oamenilor. Asta arată şi mesajul lăsat de ei. Dar nu toţi refugiaţii sunt palestinieni, refugiaţii nu sunt terorişti şi refugiaţii nu trăiesc în condiţii de lux, cum au sugerat ei. Asta ne motivează şi mai mult să vorbim cine sunt refugiaţii. Există foarte multă neînţelegere, streotipuri şi acest discurs instigator la ură”, a spus Flavius Ilioni, directorul festivalului, Flavius Ilioni. 
 
 
Anul treut, la TRAF a avut loc şi o dezbatere în cadrul Universităţii de Vest, care este şi partener al festivalului, unde şi-au făcut apariţi şi câţiva extremişti.
 
“Am încercat un dialog cu ei, e destul de dificil să schimi părerea unui om care vine deja cu o percepţie proprie foarte clară. Lucrurile pe care noi le spuneam în favoarea refugiaţilor erau pur şi simplu ignorate. Cred că munca e pe termen lung. Aceste campanii de informare şi de diseminare a informaţiilor reale despre refugiaţi sunt foarte necesare, în special pentru a creşte suportul comunităţii. Pentru cei naţionalişti, care nu vor să înţeleagă cine sunt refugiaţii, e mai dificil. Dar putem să vorbim şi pentru ei”, a adăugat Ilioni.
 
 
TRAF 2019 în comunitate
 
În primii doi ani, festivalul a adus împreună tineri refugiaţi şi non refugiaţi, la concerte, filme, expoziţii şi numeroase dezbateri. Anul acesta TRAF vine şi mai aproape de comunitate.  
 
“TRAF 2019 este diferit faţă de primii ani când festivalul a avut o singură locaţie. Anul acesta am dus festivalul în oraş. Am mers în foarte multe locaţii, încercăm să ducem mesajul mai aproape de comunitate. Echipa de organizare este foarte multiculturală, avem alături de noi un refugiat din Irak, care este muzician, avem o migrant din Rusia, care este artistă. Am încercat să folosim arta şi cultura ca şi un canal de comunicare între comunitata locală şi comunitatea mică de refugiaţi din Timişoara. Prin artă să se cunoască, iar integrarea să funcţioneze”, a mai spus Flavius Ilioni.
 
 
TRAF continuă până joi, 20 iunie, cu diferite ateliere, proieţii de filme, spectacole de teatru şi poezie, la Liceul Waldorf, Ambasada şi Centrul Multifuncţional Bastion. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: