FOTO Timişoara – oraşul în care e bine să trăieşti. Excelenţă prin industrie, cultură şi patrim0niu arhitectural
0
Judeţul Timiş este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Este la graniţa de vest, are o istorie occidentală care l-a propulsat foarte mult din punct de vedere economic.
Mulţi români ar vrea să locuiască la Timişoara, un oraş aflat la porţile occidentului. Timişoarai încântă prin dinamica sa, diversitatea culturală, multilingvismul, etniile şi religiile. Multiculturalitatea este prezentă aici de secole. Oamenii dispun de un nivel înalt de educaţie, care înainte de toate este foarte apreciat de numeroşii investitori străini. În această regiune, oamenii motivaţi, bine pregătiţi din punct de vedere profesional, cunoscători de limbi străine produc, zi de zi, produse de înaltă calitate.
Judeţul Timiş urmează Bucureştiului în clasamentul privind valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, respectiv 47.670 de lei. Aici, salariul mediu net este de aproape 1.700 de lei, iar rata şomajului este de numai 1,5%. În Timiş activează aproximativ 6.100 de companii străine, fiind judeţul care a atras cei mai mulţi investitori străini. Iar asta datorită poziţionării la graniţă, fiind o poartă către Vest.
Structura pieţei în Regiunea Vest este relativ favorabilă creşterii randamentului într-un set de industrii ce includ, printre altele, automotive, calculatoare şi electronice şi echipamente electrice.
Clasamentul primelor 10 ţări după numărul de firme cu participare străină la capital arată că pe primul lor se situează Italia (191), urmată de Germania (46) şi Austria (27).
Clasamentul primelor 10 ţări după valoarea capitalului străin investit în Timişoara, în anul 2013 plasează pe primul loc Elveţia, urmată de Ungaria şi de Italia.
Ponderea tinerilor în Timiş este de 37% din total populaţia, pe fondul scăderii ratei natalităţii, specific zonei Banatului. Rata şomajului în judeţul Timiş este, după Ilfov, cea mai mică din ţară (1,51%).
După Bucureşti, Timişul este primul judeţ din România în domeniul activităţilor de consultanţă în tehnologia informaţiei, cu 103 firme; 69% din cifra de afaceri în industrii creative era realizată de operatori economici din Bucureşti, urmaţi de Cluj (4,36%) şi de Timiş (2,30%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, Bucureştiul angajează 51,72%, în timp ce Clujul are 6,42%, iar Timişul 4,12% din totalul naţional.
Timişoara are o structură socială complexă având un specific multi-transcultural bazat pe un spirit tolerant şi de convieţuire multietnică exemplară. În oraş, coexistă paşnic cetăţeni grupaţi în peste 21 de etnii şi 18 religii, reflectând două trăsături majore ale populaţiei din zonă şi anume interculturalitatea.
Timişoara, oraş verde
Perceperea Timişoarei ca un oraş verde provine în primul rând din impresia creată de malurile râului Bega şi de parcurile din zona centrală veche, dar zonele rezidenţiale au un deficit de astfel de spaţii.
Parcul Rozelor, Parcul Central, Parcul Civic, Parcul Botanic, Parcul Copiilor, Parcul Carmen Silva sunt câteva din spaţiile verzi în care oamenii se pot relaxa. Pădurea verde, aflată la marginea oraşului, rămâne încă un loc neexploatat la maxim.
Tramvaiele sunt cele mai populare şi mai eficiente mijloace de transport din municipiu. Reţeaua de tramvaie este una dintre cele mai extinse din ţară, având o lungime de 90 km de cale simplă. În data de 1 iunie 2009 şi-a început activitatea Asociaţia Societatea Metropolitană de Transport Timişoara, prima autoritate de transport metropolitan din România.
Canalul Bega face parte din sistemul Rhin – Main –Dunăre (coridorul de transport paneuropean VII Constanţa– Canalul Dunăre Marea Neagră – Dunăre – Main – Rhin – Portul Rotterdam), făcând posibilă legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră). În acest an, Bega va redeveni navigabilă în Timişoara.
Timişoara, pol cultural
Energia şi interesul pentru experiment şi interdiciplinaritate dinamizează viaţa culturală a oraşului şi îi conferă unicitate. Timişoara dispune de forţă creativă valoroasă în domeniul artelor vizuale şi de expertiză privată importantă în gestionarea resurselor culturale.
Timişoara coagulează energii creative direcţionate spre experiment şi interdisciplinaritate, care poziţionează scena locală distinct faţă de alte oraşe din ţară. Tradiţia avangardei în Timişoara conferă intereselor actuale din arta contemporană longevitate, plasându-le într-un puternic spirit identitar local.
Artişti din generaţia tânără se remarcă pe plan naţional şi internaţional, punând Timişoara în poziţia ideală de a dispune de resurse creative valoroase.
Domeniul artelor contemporane se coagulează în jurul unor organizaţii-cheie în Timişoara, care şi-au definit un rol distinct în oraş şi conturează potenţialul de dezvoltare al domeniului pentru următorii ani.
Timişoara se află din punct de vedere al artelor spectacolului într-o situaţie avantajoasă, fără echivalent în Europa: patru dintre instituţiile ce reprezintă acest domeniu – Opera Naţională Română Timişoara, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” şi Teatrul German de Stat – convieţuiesc în aceeaşi clădire monument istoric şi edificiu-cheie în istoria nu doar a oraşului, ci şi a ţării, din balconul căreia a fost proclamată Revoluţia din 1989.
Centru universitar important
Timişoara are un patrimoniu arhitectural care o transformă într-o scenă pentru evenimente în spaţiile publice şi un public interesat deopotrivă de actul cultural tradiţional, dar şi de noi întreprinderi artistice. Fiind un centru universitar important, aici se găseşte un public tânăr disponibil pentru oferta culturală produsă de instituţiile de spectacol.
Energia artistică în artele spectacolului în Timişoara vine şi din sectorul public, şi din sectorul cultural independent aflat în creştere, precum şi din schimburile culturale internaţionale, tot mai intense.
Se citeşte şi se recită des în Timişoara, pentru că sunt cafenele literare sau care găzduiesc literatura servită în meniu, terase, avem parcuri, avem Biblioteca Judeţeană, bibliotecile institutelor culturale străine, ale Universităţii de Vest, ale Universităţii Tibiscus. Există edituri, librării cu stil, muzică bună şi lectură relaxantă, cenacluri literare de forţă.
Timişoara are cele mai multe locuri în sălile de spectacole şi concerte din România după Bucureşti. Spaţiul public, în special zonele verzi, reprezintă o imensă oportunitate pentru arta accesibilă, care ajunge la cetăţeni, 27% dintre cetăţenii oraşului declarând că îşi petrec timpul liber în parcuri.
Evenimentele muzicale, alături de restul activităţilor culturale din oraş, tind să aibă loc în centrul oraşului.
Clădiri monumente istorice
Este recunoscut faptul că la Timişoara ansambluri sau zone construite protejate au fost în ultimii 50 de ani mai protejate decât în alte oraşe ale ţării. În perioada regimului comunist, Timişoara a fost un caz de excepţie printre oraşele României. Atunci când în alte oraşe se demolau biserici, iar clădiri vechi din centrele oraşelor erau înlocuite, în Timişoara se făceau restaurări.
Structura urbană şi clădirile de secol XVIII ale oraşului sunt un reper nu numai pentru România, dar şi pentru Europa Centrală şi de Est. Timişoara este oraşul în care o treime din clădiri sunt cu valoare de patrimoniu (14.500 imobile cuprinse în lista de monumente istorice sau care fac parte din ansambluri arhitecturale).
Majoritatea acestor clădiri fac parte din moştenirea imperială, o perioadă de înflorire economică ce a lăsat amprente în oraş. Stilul baroc este predominant. Fiind parte a imperiului austro-ungar până în 1919, referinţele stilistice erau în mod evident inspirate din curente artistice din Budapesta şi Viena.
Citeşte şi:
FOTO Casa Brück - o felie din cea mai frumoasă clădire din Timişoara
FOTO-INEDIT Timişoara văzută prin ochii păsărilor. Drona care oferă o nouă dimensiune oraşului
Se încarcă comentariile...
