FOTO Pregătiri pentru restaurarea celui mai vechi monument din Timişoara: "Acordăm primul ajutor la faţa locului, apoi pacientul va fi dus în laborator"

FOTO Pregătiri pentru restaurarea celui mai vechi monument din Timişoara:

Restauratorul Ion Oprescu se va ocupa şi de statuia Sfântului Nepomuk

Restauratorul Ion Oprescu, de la Muzeul Banatului, va avea la dispoziţie şase luni să refacă statuia Sfântului Nepomuk, care se afla în 1725 în actuala Piaţă a Libertăţii.

Ion Oprescu aşteaptă să sosească ultimele avize pentru a demara lucrările la statuia Sfântului Nepomuk, cel mai vechi monument din întreg judeţul Timiş. Nu se ştie cu exactitate data realizării ei, nici autorul, însă în anul 1725 ea se afla în actuala Piaţa Libertăţii, în faţa primăriei vechi.

Specialiştii susţineau de ani de zile că statuia Sfântului Nepomuk are nevoie urgent de intervenţii de specialitate, altfel ar riscam să piedem cel mai vechi monument al oraşului. 
 
„E în faza de pregătire. Pentru început vom lucra la faţa locului. Trebuie să facem o intervenţie de urgenţă, aşa cum face şi salvarea când ajunge la un pacient. Îi acordăm primul ajutor. Apoi, vom muta statuia într-un laborator, pentru a putea lucra la restaurare”, a declarat Ion Oprescu.
 
Au existat multe discuţii despre soarta monumentului. Unii specialişti susţinea că este bine să se facă o replică, care să fie pusă aer liber, iar această statuie să fie  mutată în muzeu.

„Şi eu am susţinut iniţial această variantă. Această statuie a avut deja parte de restaurări. Braţele au fost restaurate integral de sculptorul Galas, în perioada interbelică. Nici capul copilului nu era cel original. E adevărat că şi acela a dispărut şi trebuie refăcut. Este mult de lucru. Chipul Sfântului Nepomuk trebuie reconstruit după schiţe şi poze vechi”, a mai spus Oprescu. 

Urmează a şaptea mutare
 
Statuia Sfântului Nepomuk este cel mai vechi monument din Timişoara, dar şi din judeţul Timiş. A doua statuie ca vechime se află la Sânicolaul Mare, datată din 1750 şi în întruchipează tot pe Sf. Nepomuk, patronul spiritual al catolicilor din Banat. În zonă mai există statui ale lui Nepomuk la Peciu Nou şi la Arad. 
 
„La Arad, statuia este o copie, cea originală fiind ţinută în muzeu. Nu poţi să faci prea multe intervenţii pe un monument. Există nişte norme de restaurare. Dar important este că acum avem posibilitatea de a face acestă lucrare şi trebuie să profităm de ea”, a mai declarat restauratorul Ion Oprescu, cel care s-a ocupat şi de restaurarea monumentului Sfintei Treimi din Piaţa Unirii. 
 
Oprescu susţine că cel mai important lucru este că statuia va fi mutată din curtea Bisericii Romano-Catolice din Iosefin, unde se află din anii '30. „Asta este a şaptea mutare a statuii. Dar ultimul loc era rău, pentru că acolo s-a dărâmat o clădire şi erau curenţi de aer care o degradau. Eu din 1984 urmăresc această statuie. Din păcate, s-a tot degradat, pentru că este făcută şi dintr-un material slab. E din calcar, iar soclul e gresie”, a afirmat restauratorul.
 
După restaurare, statuia Sfântului Nepomuk va fi mutată într-o nouă locaţie. În Piaţa Romanilor (lângă Piaţa Traian), în parcul din faţa Bisericii Romano-Catolice Millenium.

Povestea celei mai vechi statui
 
Unii istorici sunt de părare că statuia a fost adusă la începutul secolul XVIII-lea, cu vaporul, de către coloniştii din Boemia. Alţii spun că ea a fost făcută chiar în Cetatea Timişoarei. În 1725 se afla în faţa primăriei vechi, din actual Piaţa Libertăţii.
 
În 1760, când s-a ridicat Satuia Sfintei Maria şi Sfântul Nepomuk, în memoria victimelor epidemiei de ciumă, vechiul monument a fost scos în afara zidurilor cetăţii. 

El a fost amplasat în faţa actualului Liceu "Carmen Sylva", apoi pe malul canalului Bega, în zona actualului restaurant Flora, iar la începutul secolului al XX-lea, mai exact în 1908, a ajuns în parcul de lângă ştrandul Termal, unde se află astăzi statuia lui Corneliu Coposu.
 
Statuia a stat aici până în 1932, când a fost mutată în curtea bisericii catolice din Iosefin, unde se află şi astăzi. Interesant este că această mutare a avut loc în acelaşi an în care s-a „aruncat” şi monumentul Fidelităţii din Piaţa Libertăţii în cimitirul din Calea Lipovei, alături de alte monumente rare care, după concepţia acelor vremuri, nu aveau ce căuta în Timişoara. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: