„The Telegraph” denigrează Bazilica Maria Radna spunând că seamănă cu un castel Disney: „Nuanţa de galben respectă culoarea originală”, răspunde Episcopia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lucrările la Bazilica Maria Radna costă aproape 11 milioane de euro FOTO Ştefan Both
Lucrările la Bazilica Maria Radna costă aproape 11 milioane de euro FOTO Ştefan Both

Episcopia Romano-Catolică de Timişoara răspunde la articolul publicat în varianta on-line a publicaţiei de limbă engleză „The Telegraph“, care face referire la renovările efectuate la Bazilica Papală Maria Radna.

Într-un moment de sărbătoare şi de bucurie, când s-a celebrat la Maria Radna binecuvântarea lucrărilor de renovare, „The Telegraph” publica un articol denigrator faţă de lucrările care au fost efectuate la bazilică, semnat de Dale-Harris.

„Peste tot imaginile transmise dovedesc unei ţări întregi şi Europei o altfel de realitate decât cea descrisă de domnul Dale-Harris în rândurile sale. La eveniment, toţi jurnaliştii prezenţi, respectiv toţi care au solicitat acest lucru, au primit acreditări, dar şi informaţii detaliate din partea instituţiei noastre, necesare unei bune informări a opiniei publice. Extrem de trist este şi faptul că textul la care ne referim, publicat la Sibiu de domnul Luke Dale-Harris, a fost preluat şi de presa de limba română de la noi din ţară. Din nou, nimeni nu ne-a adresat nici un fel de întrebare, nici cu privire la eveniment şi cu atât mai puţin referitoare la proiectul de renovare, multiplicând şi dezvoltând teze care nu au nimic în legătură cu realitatea”, a transmis Nicolaus Lauş, directorul cancelariei episcopale. 

Piatra a fost depozitată, urmând să fie refolosită

Nicolaus Lauş, reprezentantul Episcopiei Timişoarei, respinge vehement, în calitate de beneficiar al proiectului, acuzele cum că diverse piese de piatră sau lemn de pe acoperişurile şi pereţii bazilicii sau a edificiului mănăstirii, elemente aflate în orice fel de stare de conservare, ar fi fost înstrăinate, respectiv vândute în Germania de către episcopie sau cu ştirea acesteia. 

„Şantierul, după cum am precizat şi în mod public, prin vocea superiorilor diecezei noastre şi în cadrul solemnităţii din data de 2 august, nu este încă finalizat. Şi după 2 august se vor mai efectua lucrări, iar piatra de diferite categorii şi dimensiuni, recuperată de pe cuprinsul complexului arhitectonic, a fost depozitată, urmând a fi refolosită în cadrul proiectului”, a mai spus Lauş.

Au fost respectate toate normele legale de arhitectură şi patrimoniu

Acesta explică faptul că proiectul s-a realizat pe baza unor studii bine fundamentate ale situatiei existente, având în vedere că monumentul a suferit multiple traumatisme şi modificări în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie şi brutală a spaţiilor între 1948-2003, intervenţii neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli).

Bazilica Maria Radna FOTO Ştefan Both

„Contrar acuzaţiilor, materialele autentice din compoziţia ansamblului au fost eliberate de elemente parazitare, restaurate şi puse în valoare. Au fost înlocuite numai materialele fără valoare istorică ale acoperişului (plăci de fibrociment datând de la începutul secolului trecut şi tabla ondulată montată în ultimele decenii). Precizăm că acoperişul bazilicii a fost renovat deja în anul 1997 şi nu în cadrul proiectului de faţă. Şarpantele turnurilor sunt acoperite cu tablă de cupru, material identic cu cel original, folosit în 1911. Vazele ornamentale, câte patru pe fiecare turn, care înfrumuseţează colţurile acestora, sunt cele originale din anul 1911, fiind minimal restaurate. Tâmplăria existentă, atât la bazilică, cât şi la edificiul monastic franciscan, a fost, pe cât s-a putut, păstrată şi restaurată, iar acolo unde a fost necesar, ea a fost înlocuită tot cu tâmplărie de lemn, fiind respectate toate normele legale de arhitectură şi patrimoniu, aflate în vigoare”, a mai afirmat Lauş. 
 

Elementele baroce ale faţadei bazilicii au fost păstrate integral şi restaurate

De asemenea, este tendenţioasă şi nefondată acuzaţia celor de la The Telegraph conform căreia blocuri de beton ar fi înlocuit piatra, în realitate s-a procedat exact invers. „Treptele din beton din secolul al XX-lea au fost înlocuite cu elemente masive din piatră naturală, iar tencuielile din ciment s-au înlocuit cu tencuieli de asanare agreate în cadrul lucrărilor de restaurare. În cadrul actualelor lucrări, clădirea claustrului franciscan nu a suferit intervenţii de modernizare, care să-i schimbe caracterul arhitectural. În afara bolţilor şi arcelor, mănăstirea nu prezenta şi nici nu prezintă nici azi elemente decorative baroce, însuşi Ordinul Franciscan caracterizandu-se printr-un stil foarte sobru. Elementele baroce ale faţadei bazilicii au fost păstrate integral şi restaurate, unele ancadramente de piatră de la uşi şi de la ferestre fiind curăţate de adaosurile ulterioare, formate din ciment sau zugrăveli”, a mai explicat Nicolaus Lauş.

Bazilica Maria Radna FOTO Ştefan Both

Nuanţa de galben respectă culoarea originală

Jurnalistul de la The Telegraph susţine că lucrările au transformat bazilica într-un castel Disney. 

„Comparaţia cu un castel Disney este una total improprie şi aduce atingere prestigiului bazilicii, istoriei multiseculare a franciscanilor, complexului arhitectonic, întregului proiect, dar şi tuturor celor implicaţi în munca grea şi anevoioasă la acest important proiect. Probabil nuanţele de galben, folosite la faţadele complexului arhitectonic format din bazilică şi mănăstire, nu sunt pe deplin cunoscute din punct de vedere istoric şi artistic de către autorul materialului la care ne referim. Precizăm că nuanţa dominantă de galben folosit la Radna respectă culoarea originală a exteriorului ansamblului, fiind cunoscută în arhitectură şi istoria artei drept „Kaisergelb“ (galben imperial) sau „Schönbruner Gelb“ (galben Schönbrunn), o culoare utilizată în timpul monarhiei habsburgice în veacul al XVIII-lea la toate edificiile cu caracter public, atât civile cât şi religioase”, a mai explicat Lauş. 

„Se respectă procedurile impuse proiectelor finanţate de Uniunea Europeană“

Episcopia respingem vehement şi îşi exprimă totalul dezacord cu acuzaţia cum că sumele utilizate în proiect ar fi circulate între beneficiar şi firmele implicate în lucrări. 

„Toate firmele implicate au fost selecţionate în baza unor licitaţii publice, execuţia lucrarilor s-a atribuit unor firme care dispun de specialişti atestaţi pentru lucrări de reabilitare a monumentelor istorice, pe parcursul demarării lucrărilor şi pe durata acestora fiind respectate toate procedurile impuse proiectelor finanţate de Uniunea Europeană. Proiectul are avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, aviz emis de Ministerul Culturii prin Direcţia Monumentelor Istorice şi a fost elaborat de o echipă pluridisciplinară de specialişti atestaţi în domeniu, conform cerinţelor legislaţiei româneşti şi a procedurilor Uniunii Europene”, a încheiat Nicolaus Lauş.


Citeşte şi:

FOTO Papa Francisc şi-a trimis reprezentantul la Radna. Banatul a fost pentru o zi centrul lumii creştine

FOTO Bazilica Papală Maria Radna se reînoieşte cu 11 milioane de euro. Numărul turiştilor se va dubla în anii care urmează

FOTO Au sosit noile cruci aurite pentru monumentala Bazilică Papală de la Radna

FOTO Imagini spectaculoase de la reabilitarea Bazilicii Maria Radna, care va costa 10 milioane de euro


FOTO Zece milioane de euro pentru reabilitarea Bazilicii Papale Maria Radna şi introducerea ei în circuitul turistic european

FOTO Sfântul Gerhard de Cenad – un brand cultural bănăţean uitat pe nedrept în România

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite