Tehnologie de ultimă oră în domeniul oncologiei, la Timişoara. Cancer depistat prin ADN-uri tumorale din sânge. „Pot să spun clar dacă are un început de cancer“

OncoGen a reuşit să atragă 2,3 milioane de euro, printr-un proiect transfrontalier România-Serbia, pentru achiziţionarea unor echipamente de ultimă generaţie.

Centrul de Terapii Genetice şi Tratamentul Cancerului OncoGen din Timişoara, realizat în 2015, în urma unei investiţii de 12 milioane de euro, face paşi mari pentru a deveni unul dintre cele mai important centre oncologice din România.

OncoGen a atras acum 2,3 milioane de euro, printr-un proiect transfrontalier România-Serbia, pentru achiziţionarea unor echipamente de ultimă generaţie. 

“Până în 15 decembrie vom primi aparatele, le vom instala şi le vom pune în funcţiune. Tot ce facem aici este pentru pacienţii cu cancer. Fie că vorba de proiecte de cercetare, care poate să dea rezultate peste ani de zile, fie ce facem acum, punerea la punct a celui mai performant şi mai mare centru de diagnostic molecular din ţară. Acesta va permite un diagnostic mai bun, mai rapid şi o urmărire mai bună a bolnavilor de cancer, dar şi indicaţii terapeutice mai precise”, a spus medicul Virgil Păunescu, managerul OncoGen.
 

ADN tumoral din sânge

Cu noile aparate achiziţionate de OncoGen se vor putea face diagnosticări de mare precizie în cancer, prin depistarea ADN-urilor tumorale din sânge.
 

„Am format colectivul care poate să facă secvenţializare, care poate să lucreze cu aceste aparate. Avem aparate şi tehnologii care ne permit un diagnostic dedicat sângelui. Până acum aveam aparate care lucrau foarte bine cu probe de parafină sau tumori proaspete. Le-am adaptat kiturile să putem compara ce găsim în sângele periferic. Şi să ducem cât mai jos sensibilitatea aparatului, pentru că în sângele periferic cantitatea de ADN tumoral este foarte mic. Aparatul sesiza şi cantităţi foarte mici de tumori. Cea mai mică tumoră pe care am depistat-o cu această metodă a fost de un centimetru. Acuma, am cumpărat, în acest pachet, aparatură dedicată cantităţilor foarte mici de ADN tumoral. Vrem să coborâm sub un centimetru. Va permite urmărirea rezultatelor pacientului. Pacientului operat, tratat, considerat vindecat, putem să-i spunem dacă mai există urme de ADN tumoral la nivel molecular sau nu mai este”, a afirmat Virgil Păunescu.

„O simplă mamografie poate să dea rezultat negativ, dar de fapt să fie acolo o tomoră, chiar avansată"

Centrul OncoGen ar putea funcţiona bine în programele de prevenţie, prin realizarea unor diagnostice cât mai precoce. Se va putea realiza un gen de screening prin ADN tumoral din sângele periferic.  

„O simplă mamografie, de exemplu, poate să dea rezultat negativ, dar de fapt să fie acolo o tumoră, chiar avansată. Trebuie să faci mai multe investigaţii, nu e de ajuns să faci una singură. Ecografia poate să nu vadă un cancer, RMN-ul poate să nu vadă un cancer, radografia clasică poate să nu vadă... Dacă fac sângele periferic, eu găsesc ADN-ul tumoral. Pot să spun dacă are un început de cancer. Problema mea este că după aceea că nu ştiu unde este tumoarea. Dar doctorii trebuie să înceapă să caute, dacă nu găsească, să urmărească, pentru că la un moment dat va scoate capul”, a explicat Păunescu. 

Medicul a explicat cum ajunge ADN-ul tumoral în sânge. 

„Sângele spală tot organismul. Poate să fie orice tumoră, cap, gât, colon, plămân, este spălată de sânge. Tumorile cresc foarte repede, mai repede decât se pot ele susţine. Cam zece la sută din masa tumorală moare în fiecare zi. Ea creşte, dar nu are suport nutritiv. Acele celule moarte se dezintegrează, ADN-ul din nucleu trece în sângele circulant, circulă o perioadă de timp, până este eliminat. Noi le putem depista. Dar nu ştim ce cancer este. Asta este ţinta noastră, un diagnostic cât mai precoce, care să îţi permite să iei o probă de sânge, iar apoi eu să îţi spun: Ar trebui să te cauţi, pentru că avem ADN tumoral în sânge”. 

Medicii sunt constrânşi să respecte protocoalele standard pentru tratarea unui bolnav de cancer, însă acolo unde protocoalele nu merg, nu dau rezultate, unde pacientul recade, OncoGen poate să fie de mare ajutor, oferind o soluţie raţională pentru pacienţii care altfel n-ar mai avea scăpare. 

Conform proiectului transfrontalier România-Serbia, de centrul OncoGen de la Timişoara va putea beneficia populaţia din Banatul de pe ambele păriţi ale graniţei. 

Cele patru ligi din zona de asistenţă-cercetare în oncologie

Centrul de cercetare medicală OncoGen a fost realizat printr-o investiţie pe fonduri europene, de 12 milioane de euro, pe Axa de Competivitivitate. Asta presupunea ca centrul din Timişoara să intre în competiţie pe zona de asistenţă-cercetare cu centrele din ţară, dar şi cu cele din Occident, faţă de care România trebuie să reducă decalajul. 

“La nivel naţional, există patru categorii de centre care asigură asistenţa oncologică. În fruntea plutonului este Institutul Oncologic din Cluj şi Institutul Oncologic din Bucureşti. Acolo se adună cei mai buni doctori, cea mai bună aparatură, cei mai mulţi pacienţi, cea mai bună expertiză. Pe locul secund se află Craiova – care are o Catedră foarte puternică de Oncologie, şi Iaşi –care a făcut un pas spectaculos, finalizând în urmă cu trei ani un Institut Oncologic, cu câteva sute de paturi, construit de la zero, nou, foarte bine dotat, care acum face efortul pentru a forma personalul. În poziţia a treia se află Timişoara şi Târgu Mureş, apoi urmează poziţia a patra, centrele judeţene. Toate reşedinţele de judeţ au câte o secţie de oncologie. Sarcina noastră, fiind un centru axat pe cercetarea în cancer, este să tragem oncologia timişoreană măcar în prima ligă. Fiind bani pe Axa de Competivitate, trebuie să intrăm în competiţie cu ei. Şi putem să-i depăşim aducând tehnologii mai noi, care să ajute mai mult clinicieni decât tehnicile pe care le au ceilalţi. Noi beneficiem de această aparatură. Suntem convinşi că vom ajunge acolo sus. Ambiţia noastră este de a intra în liga mare, chiar să-i depăşim pe colegii din Cluj şi Bucureşti”, a explicat managerul de la OncoGen.

Majoritatea fondurilor vin de la Uniunea Europeană

Centrul OncoGen mai are de cheltuit pentru anul 2019 un rest de 500.000 de euro, care va fi investit pentru un soft care să intergeze datele colectate şi să ofere un scor, astfel încât să se poate făcea predicţii. 

De la anul se vor realiza din nou vaccinuri personalizate în cancer. Tot în 2019, se vor face primele terapii moleculare cu celule ale sistemului imun modificate genetic, care au fost introduse în 2017, în America. 

Preşedintele Klaus Iohanis a vizitat în 2017 centrul OncoGen
 

Există în derulare proiecte de patru milioane de euro, în colaborare cu parteneri din Germania şi Austria. 

“Vrem să ajungem primii la nivel naţional, să nu mai trimitem pacienţi la Cluj, Szeged sau Viena. Să vine ei la noi. Stăm bine financiar, pentru că reuşim să obţinem proiecte. Nu primim bani din altă parte. Spitalul Judeţean ne mai ajută cu împrumuturi, dar la sfârşitul anului, a proiectului, ne echilibrăm, le dăm banii înapoi. Nu primim niciun ban decât prin competiţie. Aşteptăm acum să câştigăm şi să primim fonduri de un milion de euro dintr-un proiect România-Ungaria, cu Universitatea din Szeged. Ne axăm pe fondurile europene, pentru că fondurile naţionale s-au prăbuşit. Pe fonduri naţionale avem două proiecte care totalizează 500.000 de euro. Dar noi avem acum de depus un proiect european de 20 de milioane de euro", a mai declarat Virgil Păunescu. 

Citeşte şi:
 

Preşedintele Klaus Iohannis, uluit de centrul de cercetare medicală OncoGen: „Am descoperit şi Timişoara ştiinţifică, pe lângă cea universitară şi culturală"

Cum „a ajutat“ statul român centrul de cercetare SF de la Timişoara, unde se printează ţesut uman. Istoria studiului de fezabilitate bun de aruncat la gunoi