Sute de vase de croazieră trec prin Clisura Dunării, fără să oprească pe la noi. „Suntem nebuni. Avem aproape tot şi nu suntem în stare să facem nimic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vapor de croazieră pe Dunăre FOTO Ş.Both
Vapor de croazieră pe Dunăre FOTO Ş.Both

Clisura Dunării poate fi la fel de importantă pentru turismul Românesc precum Marea Neagră, pentru că lungimea Dunării în acea zonă, de la intrarea în ţară până la Porţile de Fier, depăşeşte lungimea litoralului românesc.

Timişoreanul Marius Cristescu, unul din cei mai influenţi oameni de afaceri din România, implicat şi în industria turismului prin hotelurile pe care le deţine în Timişoara şi prin complexul Arsenal Park de la Orăştie, crede că Clisura Dunării ar putea să devină magnet pentru turiştii străni. Condiţia este să se construiască două porturi turistice, cu puncte vamale, în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi. 

“Clisura Dunării poate fi la fel de importantă pentru turismul Românesc precum Marea Neagră, pentru că lungimea Dunării în acea zonă, de la intrarea în ţară până la Porţile de Fier, depăşeşte lungimea litoralului românesc. Clisura poate fi viitorul El Dorado al turismului românesc dacă statul va face în zonă două porturi turistice, cu puncte vamale, astfel încât străinii care vin pe croaziere pe Dunăre să poată coborâ şi să poată face excursii de o zi. România nu beneficiază de turiştii străini în acest loc minunat, iar pentru a-i putea atrage nu trebuie decât să facă un port turistic, cu punct vamal, la Moldova Nouă şi unul la Orşova, două bacuri care să facă curse între malul românesc şi cel sârbesc în aceste zone şi facilităţi pentru autocare”, a declarat Marius Cristescu pentru Profit.ro.
 

Plecând de la cele spuse de Marius Cristescu, am încercat să vedem care sunt planurile autorităţilor de pe Clisura Dunării. Ne-am oprit la Moldova Nouă (în judeţul Caraş-Severin), unde am aflat că există idei şi proiecte cu doldora.
 

Baza înseamnă sănătate, educţie şi infrastructură
 

Primarul Adrian Torma are un proiect vast intitulat “Clisura Dunării 2030”, care pleacă de la treielemente de bază: sănătate, educaţie şi infrastructură. 
 

“Avem nevoie în Moldova Nouă de un spital bunicel, de la bine în sus. Şi turiştii care vin, pentru diferite mici probleme. Te mai poţi împiedica, ţi-e rău de la ceva, e bine să ştii că aici ai un spital onorabil. Avem nevoie de un învăţământ bun, pe turism. Nu ar trebui să inventăm barmani şi ospătari din foşti zidari sau eu ştiu ce personal de la mină. Trebuie să avem un învăţământ dedicat turismului, care să pregătească barmani, recepţioneri, ghizi etc. Apoi, infrastructura către Moldova Nouă. Mă refer la cele două drumuri care ne leagă de Timişoara şi Reşiţa. Pe Clisura Dunării e bun în acest moment. Turiştii vor veni o dată dacă drumul rău, a doua oară nu mai vin”, a explicat Adrian Torma. 

Coronini


 

În jur de 400 de vase de croazieră pe an

În dreptul oraşului Moldova Nouă, trec în fiecare an în jur de 400 de vase de croazieră care transportă turişti. Mulţi sunt turişti cu mulţi bani care ar putea să cheltuiască la noi. Însă nici măcar un vas nu opreşte în portul de la Moldova Nouă. Degeaba avem în zonă cascada Bigăr, Cheile Nerei, morile de apă, satele ceheşti, nimeni nu coboară de pe vase. 

Ostrov


 

Interesant este că Moldova Nouă are port, are şi punct vamal. Şi cu toate astea nu opreşte nimeni.

“Avem o gară fluvială la Moldova Nouă construită în 2009, care respectă toate standaredele europene. Are inclusiv vamă, cu ponton de oprire, absolut tot. Ea a fost dată în utilizare unei companii a fraţilor Păunescu, semi-privată, semi-de stat. E aberant. Am avut o discuţie cu un director de la ei, care mi-a spus că nu am nicio şansă dacă nu se va implica factorul politic. Omul a fost cinstit”, a afirmat Adrian Torma. 

Dunare FOTO Ştefan Both

“Nu suntem în sistem”
 

Şi totuşi, dacă în acest moment, un vas de croazieră cu turişti s-ar opri la Moldova Nouă, tot ar fi degeaba. Nu există nimeni care să-i ducă pe un traseu turistic. 
 

“Când opreşte undeva un vas de croazieră, turiştii au trei-patru variante de excursii. Îţi trebuie un tour-operator local care să intre în legătură cu cei care fac acele croaziere, să fie cel care gestionează turiştii pe teritoriul României. Nu suntem în sistem. Apoi, ca să oprească un vapor, pe perioada în care staţionează are nevoie de nişte servicii suplimentare. De curăţenie, de colectarea deşeurilor, de alimentare cu produse, de alimentare cu cobustibil, de ce au nevoie. Noi nu avem nimic funcţional. Şi încă o problemă, perioada de ecluzare de la Porţile de Fier. Orele de ecluzare trebuie să le faci şi după clienţi, ei plătesc, nu doar când vrei tu”, a mai afirmat Torma. 

Dunare FOTO Ştefan Both

Bacul care nu transportă pe nimeni

În 2017, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a achiziţionat un bac, care urma să asigure trecerea frontierei între România şi Serbia, de la Moldova Nouă la Golubăţ. Bacul a costat aproape 900.000 de euro şi are capacitatea să transporte aproximativ 23 de autoturisme şi peste 50 de călători la fiecare cursă. Face parte dintr-un proiect transfrontalier România-Serbia, demarat în 2013, de Primăria Moldova Nouă, CJ Caraş-Severin şi primăria din Golubăţ. Proiectul, în valoare de peste peste 2,6 milioane de euro, presupunea amenajarea unui punct de trecere a frontierei cu bacul. Din păcate, deşi proiectul a fost finalizat în 2016, bacul a rămas şi astăzi nefuncţional, pentru că nu a fost emisă o Ordonanţă de Guvern pentru înfiinţarea noului punct de frontieră dintre cele două ţări. 

“Proiectul este finalizat din octombrie 2017. Speram ca din primăvara lui 2018 să începem să funcţionăm, să ducem turişti de pe un mal pe altul. Dar actualul guvern nu a eliberat o Hotărâre de Guvern pentru deschiderea punctului vamal. Se leagă de diverse mărunţişuri. Avem bacul, punctul vamal, există toate condiţiile, partea sârbă şi-a făcut şi ea treaba. Suntem nebuni. Avem aproape tot şi nu suntem în stare să facem nimic”, a mai spus Torma. 

Bac Bazias

“Bani vom găsi”

Primarul liberal a început procedurile ca Moldova Nouă să fie declarat oraş-staţiune.

“Am un plan foarte frumos dar necesită timp şi răbdare. Bani vom găsi, de la Uniunea Europeană, de la oameni de afaceri. Problema este că acum nicio localitate de pe clisură nu este declarată staţiune de interes local sau naţional. Cum vrem noi să accesăm bani pe Axa 7 care este dedicat staţiunilor turistice. Nu avem nicio şansă. Am început procedura ca Moldova Nouă să fie declarată oraş-staţiune, ca pentru linia 2020-2027 să putem  fi eligibili. Am un proiect foarte frumos pentru faleză, am insula Ostrov - acuma încercăm să le băgăm în intravilan, să punem construi un sat turistic”, a mai spus Adrian Torma. 

Transport în comun pe Dunăre
 

Primarul visează la o pistă de biciclete care să înceapă de la intrarea în ţară şi să meargă până la ieşirea din judeţul Caraş-Severin, cât mai mult pe Dunăre. 
 

Apoi, în fiecare localitate cărăşeană de pe Dunăre s-ar putea construi o staţie pentru ambarcaţiun. S-ar putea efectua un mic transport public pe Dunăre de la intrarea în ţară, de la Socol şi Baziaş, trecând prin Belobreşca, Pojejena, Moldova Veche, Coronini, Liubcova, până la Berzasca, ultima localitate cărăşeană de pe Dunăre. 
 

“Avantajul meu este că vin din mediul privat. Am construit o companie, am ales să trec de partea cealaltă a baricadei şi să încerc să fac ceva. Eu văd dezvoltarea Clisurii Dunării în Caraş-Severin. Oamenii de afaceri din Timişoara reprezintă şansa noastră. Este un pol foarte mare de dezvoltare, iar oamenii de acolo caută frumuseţe naturală în week-end”, a mai spus edilul din Moldova Nouă. 

berzeasca

Pe Clisura Dunării de pe teritoriul judeţului Caraş-Severin sunt undeva la 30 de hoteluri şi pensiuni. Oferta este de apoximativ 600 de paturi. Încep să apară noi şi noi restaurante cu specific de peşte. 

“Mehedinţenii au nenorocit drumul naţional”

Cei din Mehedinţi există port la Orşova, cu tot cu punct vamal. Acolo mai opresc din când în când vasele de croazieră, dar nu se întâmplă foarte des.

“Dezavantajul lor este că au nenorocit DN 57, l-au transformat într-o simplă cale de trecere. Cei care circulăm pe afară ştim, vedem ce se face în Serbia, Ungria, Austria. Malul Dunării trebuie să fie lăsat liber. Ei l-au înţesat cu pensiuni. Pe zona Dubova-Ieşelniţa îşi aruncă toate dejecţiile în Dunăre. E un dezastru. Dar pe mine mă interesează cum dezvoltăm noi Clisura Dunării, în Banat", a adăugat Torma.. 

Dunare FOTO Ştefan Both

Activitatea ambarcaţiunilor turistice la Pojejena este nulă

Am încercat să vedem care este părerea lui Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Acesta a confirmat că exită punctul de trecere şi Portul Moldova Veche, unde poate acosta orice tip de navă, inclusiv cele turistice. 

“Cel de-al doilea punct de trecere a frontierei, tot la Moldova Veche, este un punct de trecere rutier, cu bacul, dar pentru care se aşteaptă o Hotărâre de Guvern pentru funcţionarea lui. Totodată, infrastructura portului turistic de la Pojejena există şi este tot un proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Şi acesta se află în condiţii bune, dar activitatea ambarcaţiunilor turistice este nulă. Portul este folosit doar accidental de către cei care deţin ambarcaţiuni în zona respectivă, dar nu pentru activităţi turistice. Prin urmare, infrastructura există, dar nu a fost folosită până acum în acest scop. Singura ambarcaţiune care funcţionează în zona respectivă este Baziaş 1, catamaranul Consiliului Judeţean, al cărui activitate este extrem de redusă. În fapt, societatea Consiliului judeţean nu funcţionează optim în condiţiile economiei de piaţă, din cauza limitărilor la care administraţiile publice sunt supuse, deoarece acestea nu pot investi bani în timp util şi nici nu are specialişti în asemenea activităţi, pentru că nu au fost gândite în acest scop”, a declarat Silviu Hurduzeu.  

Coronini

“Aşteptările mediului de afaceri ca administraţia publică să realizeze serviciile turistice sunt nefireşti”

Preşedintele CJ Caraş-Severin susţine că autorităţile publice nu pot dezvolta serviciile turistice, dar aşteaptă sprijin din partea agenţilor economici, chiar şi în vederea semnării unor contracte de parteneriat.   

“Practic, autorităţile publice nu pot desfăşura activităţi turistice, din cauza constrângerilor legale la care sunt supuse şi din cauza lipsei agenţilor economici în activitatea turistică fluvială, ceea ce duce la nefolosirea la randamentul necesar al navelor existente. Aşteptările mediului de afaceri ca administraţia publică să realizeze serviciile turistice sunt nefireşti, pentru că, aşa cum spuneam, constrângerile pe care le avem de suportat nu ne permit acest lucru. Infrastructura există şi a fost pusă la dispoziţia celor interesaţi, în nenumărate rânduri, prin concesionări, la care, din păcate, nu s-a prezentat nimeni”, a explicat Hurduzeu. 

Dunare FOTO Ştefan Both


Citiţi şi:

FOTO Vizită la fortăreaţa prinţesei Elena Golubana, de pe malul sârbesc al Dunării. Cetatea a fost redeschisă după restaurare care a costat 9 milioane de euro

Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului. Comuniştii au vrut să facă aici un depozit de deşeuri

Misterul celebrei stânci Babacaia, de lângă Insula Ostrov, pe care un turc gelos şi-a legat nevasta bănuită de infidelitate


Proiect grandios pentru restaurarea ruinelor cetăţii maghiare Sfântul Ladislau, de pe malul Dunării FOTO

Primul hotel plutitor din România, gata de inaugurare: satul lacustru care îi va face pe turişti să creadă că sunt în Maldive sau în Bora Bora

Pont de weekend: Locul în care Dunărea părăseşte Serbia şi intră în România. 10 euro cazarea pe noapte plus un mic dejun

FOTO Monument impresionant la Cazanele Dunării. Cine este maghiarul care a realizat prima linie de navigaţie în cea mai spectaculoasă zonă a fluviului

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite