Supravieţuirea unui brand timişorean: la 40 de ani, AEM jonglează cu o cifră de afaceri de 63 de milioane de euro

AEM, un colos al erei comuniste, este una dintre afacerile care au scăpat cu bine de tranziţia postrevoluţionară în România, devenind după mărime cea de a treia fabrică din Timişoara.

Au trecut 42 de ani la înfiinţarea la Timişoara unei dintre cele mai mari fabrici din oraş, iar doi ani mai târziu au fost produse primele contoare şi echipamente de măsurare a energie electrice, gaz apă şi energie termică. Fabrica de Aparate Electronice de Măsură sau FAEM, aşa cum avea să se numească platforma pe care urmau să lucreze aproape 5.000 de persoane, exporta între anii 1980-1990 peste 30 la sută din producţie, în 24 de ţări. În Polonia, până în 1989, s-a exportat peste 3 milioane de contoare AEM.



GALERIE FOTO

„În zilele acestea se vorbeşte din nou de privatizări, vezi Oltchim. Şi noi am trecut prin asta. Dacă am făcut-o cum trebuie, vorbesc rezultatele. În cei 40 de ani, au trecut pe aici mii de angajaţi, au plecat milioane de aparate. AEM are la momentul actual 1.393 de angajaţi”, a declarat Olimpia Moica, preşedintele Directoratului AEM, una din cei mai discreţi oameni de afaceri din Timişoara.

Aceasta preluat conducerea fabricii în 1994, când produţia era oprită, iar AEM-ul părea să urmeze calea privatizărilor coloşilor industriei construite în perioada lui Ceauşescu. Acţiunile AEM au fost împărţite între angajaţi şi mai multe persoane fizice.

Cuscrul lui Băsescu, în conducere

În 1999 SC AEM SA se privatizează, acţionar majoritar devenind Luxten Lighting, fondată de omul de afaceri canadian de origine arădeană Zoltan Boszormeny, dar în 2007 Luxten s-a separat juridic. În acţionariat au rămas însă Nicolae Rădulescu, directorul general Luxten, care deţine 50,3 la sută, Ionel Pepenică, cu 24,1 la sută şi Olimpia Moica cu 21,19 la sută. În prezent, Consiliul de Supraveghere îl are şi pe Gheorghe „Bebe“ Ionescu, nimeni altul decât cuscrul lui Traian Băsescu. De altfel, Elena Băsescu a a avut un job în part-time la Luxten, până să devină europarlamentar.

În 2003, cei trei acţionari au cumpărat participaţiile acţionarilor de la Luxten, în frunte cu cele deţinute de Boszormeny, care după trazacţie s-a retras la Monte Carlo, într-un apartament cupărat de la Claudia Schiffer.



Investiţii şi profituri

Din 1999 au fost investiţi la AEM peste 42,5 milioane de euro, în retehnologizare şi utilaje performante. Numai în perioada 2011-2012 s-au făcut investiţii 9,4 milioane de euro, dintre care 2,3 milioane atraşi din fonduri de la U.E. În 2010, fabrica a avut cifra de afaceri de 46,3 milioane de euro, de trei ori mai mari faţă de cele din 2007, înregistrând un profit de 4,2 milioane de euro.

 „În 2011, am avut o cifră de afaceri de 61,5 milioane de euro, anul acesta sperăm să ajungem la 63 de milioane. Se duce la export 21 la sută din producţie, momentan având contracte în 16 ţări. Aşteptăm licitaţia pentru India, pentru care vom livra de 300.000 de contoare de gaz, în valoare de 1,3 milioane de dolari“, a mai spus Olimpia Moica.



Pe poarta fabricii din Timişoara se pregătesc să iasă primele contoare pentru piaţa din Arabia Saudită, în valoare de 2,6 milioane de dolari şi Albania, cu un contract de 5 milioane de euro.

Printre clienţii principali din România se numără Electrica, CEZ România, Eon, Enel România,Distrigaz Vest, Regia Autonomă de Tremoficare Craiova, Wirom Gaz Bucureşti, iar de peste hotare GSF Suedia, CEZ Albania, EnBW Germania, RWE Germania, Metrima Suedia, Ministerul Energiei şi Apei Kuwait, Autoritatea de Distribuţie şi Energie Electrică din emiratele Sarja şi Dubai, SEC Arabia Saudită, Enel Italia, Italgaz Italia, Retegaz Italia, Izgaz Turcia, Egipt Gaz, Steg Tunisia, IGL şi MGL India sau MEPCo din Pakistan.