STENOGRAME Culisele unei decizii foarte dubioase de care a beneficiat o fostă consilieră PSD. Rolul-cheie jucat de un coleg de partid

„Adevărul” continuă dezvăluirile legate de afacerea „Aurora”, acolo unde Primăria Timişoara a concesionat peste cinci hectare de teren în vederea amenajării unei zone de agrement. Printr-o hotărâre de Consiliu Local recentă, s-a decis dezmembrarea parcelei mari în trei parcele mai mici în vederea subconcesiunii. O parte din teren a fost concesionată deja, în baza unui HCL, asupra căreia există mari suspiciuni de ilegalitate.

Terenul pe care se află „Friends Arena”, o cunoscută bază sportivă din Timişora, deţinută de Ramona Olteanu, fost consilier local PSD şi candidat al PSD la Senat, a fost subconcesionat în baza unei hotărâri de Consiliu Local asupra căreia există mari suspiciuni de ilegalitate. O anchetă „Adevărul” scoate la iveală faptul că, în ciuda legii care interzicea subconcesiunea, la propunerea fostului coleg de partid al Ramonei Olteanu, Radu Ţoancă, s-a aprobat o hotărâre de Consiliu Local care permite subconcesiunea, beneficiarul acestui HCL fiind firma Ramonei Olteanu.

Povestea afacerii „Aurora” începe în anii 1990, când Primăria Timişoara îi concesionează omului de afaceri Gavril Câmpeanu, patron al Întreprinderii Mica Aurora, un teren de aproape şase hectare pentru amenajarea unei zone de agrement. În anul 2007, Ramona Olteanu începe, pe terenul concesionat de Gavril Câmpeanu de la primărie, amenajarea unei baze de agrement. Intrarea Ramonei Olteanu pe terenul concesionat de Câmpeanu s-a făcut în baza unui contract de asociere în participaţiune.

În 2007, după ce pierde un proces prin care cere plata unei redevenţe de aproximativ 700 de milioane de lei vechi, Consiliul Local Timişoara aprobă concesiunea terenului pentru o perioadă de 49 de ani societăţii  SC Aurora SRL. La momentul aprobării acestei hotărâri, era în vigoare deja OUG 54/2006, care prevede regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.

Concesiune fără licitaţie

La articolul 15, legea prevede următoarele: „Concedentul (n.r. Consiliul Local Timişoara) are obligaţia de a atribui contractul de concesiune, de regulă, prin aplicarea procedurii licitaţiei”. Excepţia este prevăzută la articolul 26: „Concedentul (n.r. Consiliul Local) are dreptul de a aplica procedura de negociere directă numai în situaţia în care, după repetarea procedurii de licitaţie nu au fost depuse cel puţin 3 oferte valabile”.

Atribuirea prin negociere directă, fără organizarea unei licitaţii, se realizează cu o singură excepţie, prevăcută în lege: „bunurile proprietate publica pot fi concesionate prin atribuire directa companiilor nationale, societăţilor naţionale sau societatilor comerciale aflate în subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea entitatilor prevazute la art. 5 (n.r. în subordinea Consiliului Local în cazul de faţă), care au fost infiintate prin reorganizarea regiilor autonome si care au ca obiect principal de activitate gestionarea, intretinerea, repararea si dezvoltarea respectivelor bunuri, dar numai pana la finalizarea privatizarii acestora”. 

Cu alte cuvinte, atribuirea prin negociere directă se poate face doar societăţilor sau regiilor de stat. Chiar dacă SC Aurora SRL nu se încadra în această excepţie, terenul i-a fost concesionat societăţii „Aurora” fără nicio licitaţie, contractul fiind atribuit din prima prin „negociere directă”. Aceasta ar fi prima ilegalitate majoră din această afacere.

Subconcesiunea, interzisă

În baza acestei hotărâri a Consiliului Local Timişoara, în 11 ianuarie 2008, se încheie contractul de concesiune pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 25 de ani. Conform legii, contractul dintre Consiliul Local şi Aurora prevede: „concesionarul nu poate subconcesiona bunul ce face obiectul concesiunii”. În contract, s-au prevăzut şi tarifele, mai mari pentru terenul ocupat de construcţii (10 lei/mp/an) şi mai mici pentru terenul neconstruit (1,6 lei/mp/an).

De altfel, subconcesiunea terenurilor concesionate de la primărie este interzisă prin lege, care prevede că „subconcesionarea este interzisă, cu excepţia situaţiilor expres prevazute de prezenta ordonanţă de urgenţă”. Excepţia pentru care se permite subconcesiunea este prevăzută la art. 59 alin.5 din OUG 54/2006: „Prin excepţie de la prevederile art. 5 si 8, companiile nationale, societatile nationale sau societatile comerciale prevazute la alin. (1) pot subconcesiona bunurile proprietate publică care le-au fost concesionate potrivit alin. (1)”. Cu alte cuvinte, potrivit legii, pot subconcesiona doar societăţile şi regiile de stat, care pot beneficia şi de atribuire prin negociere directă. În plus, legea mai prevede că în cazul unei subconcesiuni, e nevoie de un studiu de oportunitate, care să fie aprobat de Consiliul Local.

Derogare de la lege, strecurată printr-un amendament

În anul 2011, Curtea de Conturi descoperă că Aurora plăteşte concesiune pe teren neconstruit, pentru suprafeţe care sunt, în realitate, ocupate de construcţii. În paranteză fie spus, pentru o situaţie similară de la clubul Heaven, fostul director al Direcţiei de Patrimoniu, a fost condamnat la închisoare cu executare. Cum cazul Heaven bubuise deja, Primăria Timişoara a propus un proiect de hotărâre prin care să se clarifice situaţia suprafeţelor.

Proiectul de hotărâre privind modificarea contractului de concesiune în privinţa noilor suprafeţe intră în Consiliul Local în data de 28 iunie 2011. Consilier local la vremea respectivă, Ciprian Jichici observă o serie de nereguli în proiect, printre care neconcordanţa unor suprafeţe, dar şi numerotarea unor articole cu acelaşi număr „4”. Primarul de la acea vreme, Gheorghe Ciuhandu, propune amânarea unei decizii pentru şedinţa următoare, cerându-le funcţionarilor să corecteze erorile. „Faceţi-vă treaba corect să nu se creadă că vrem să muşamalizăm aici”, spune Ciuhandu.

Proiectul care vizează modificarea contractului de concesiune reintră pe ordinea de zi o lună mai târziu. Preşedinte de şedinţă este Sorin Grindeanu (PSD), la vremea respectivă viceprimar al oraşului. La întrebarea lui Grindeanu dacă sunt amendamente, consilierul PSD Radu Ţoancă sare cu amendamentul. Consilierul local Corado Toader ia poziţie şi se opune subconcesiunii.Într-un final, amendamentul lui Ţoancă este supus la vot, trecând cu 16 voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere. Discuţiile şi derularea evenimentelor reies din Procesul Verbal al şedinţei de Consiliu Local din 27 iulie 2011, proces verbal  care ar fi trebuit să fie postat pe site-ul Primăriei Timişoara, după redactarea lui. Ancheta „Adevărul” pe acest subiect a scos la iveală că pe site-ul Primăriei Timişoara a fost postat „din greşeală” un alt proces-verbal, documentul corect fiind afişat abia după ce „Adevărul” a sesizat lipsa procesului-verbal.

Documentul, care cuprinde stenograma şedinţei de Consiliu Local, mai arată că discuţiile pe această temă au continuat, punându-se în discuţie o renegociere a tarifelor. Deşi contractul a fost atribuit prin negociere directă, secretarul Ioan Cojocari le-a spus consilierilor că s-a atribuit conceiunea…prin licitaţie. „Orice am vrea să facem există legea, contractul e acordul părţilor, a fost obţinut prin licitaţie, s-au stabilit nişte preţuri clare şi acuma vin eu şi îi spun că dacă nu plăteşte atât să iasă afară cu investiţia. Asta nu stă în picioare. Asta e toată discuţia. Chiar şi amendamentul respectiv (n.r. al lui Radu Ţoancă, privind subconcesiunea) a fost făcut cu un scop pentru că acolo sunt nişte construcţii care nu sunt autorizate, nu le vom autoriza noi sub nicio formă pentru că vroiau alţii care le-au făcut să le autorizeze fără niciun drept”, a reacţionat Cojocari, care ar fi trebuit să sesizeze o eventuală ilegalitate a amendamentului.

Astfel, hotărârea care permite subconcesiunea a fost adoptată, trecând şi de Prefectura Timiş, responsabilă de verificarea legalităţii hotărârilor de Consiliu Local. În urma hotărârii prin care s-a aprobat subcocensiunea, terenul de 5.500 de metri pătraţi, pe care este construită baza sportivă a fostei consiliere PSD, Ramona Olteanu, a fost dezembrat, iar în iunie 2015, Consiliul Local a aprobat subconcesiunea către Ramona Olteanu.

Contactată de „Adevărul”, Ramona Olteanu susţine că la momentul aprobării amendamentului propus de Radu Ţoancă, prin care se permite subconcesiunea, ea nici nu era în PSD, iar dacă ar fi fost vreo ilegalitate în adoptarea hotărârii de Consiliu Local, Serviciul Juridic şi Prefectura ar fi trebuit să reacţioneze. Ramona Olteanu a admis, însă, că şi-a dorit mult să rezolve problema subconcesiunii terenului, recunoscând că şi-ar dori ca în următoarea etapă să îl poată şi cumpăra, devenind astfel proprietară pe terenul de sub baza aflată acum în lucrări de extindere.

Şi mai interesant este că prin decizia de subconcesionare a terenului Ramonei Olteanu s-a deschis o cutie a Pandorei. La sfârşitul lunii octombrie a acestui an, Consiliul Local a aprobat o hotărâre de dezmembrare a unor parcele ce urmează a fi subconcesionate. Una dintre parcelele dezmembrate ar urma să  îi fie subconcesionată unei firme administrate de un actual consilier PSD, Ioan Mateescu, cunoscut ca „Matteo”. De altfel, în referatul privind ultima dezmembrare de la „Aurora”, oportunitatea subconcesiunii este invocată tocmai prin subcocesiunea de care a beneficiat deja firma Ramonei Olteanu. Şi în acest caz, următorul pas ar fi cumpărarea terenului. 

Secreatarul Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari, cel care ar fi trebuit să sesizeze o eventuală ilegalitate a amendamentului prin care s-a propus subconcesiunea a spus că nu mai ştie ce s-a întâmplat atunci, fiind în urmă cu mai mulţi ani. Radu Ţoancă, plecat între timp din PSD şi ajuns director al Sport Club Municipal Timişoara, a declarat că a propus amendamentul referitor la subconcesiune, care prevede acordul Consiliului Local, în ideea unui control al Consiliului Local, „să nu poată subconcesiona Popescu sau Ionescu aşa cum vor ei”.

„Esenţa proiectului de hotărâre era că poate subconcesiona şi prin amendamentul meu am vrut să întărim controlul Consiliului Local. În spiritul acesta trebuie înţeles amendamentul meu, nicidecum ca şi permisivitate să se subconcesioneze. Amendamentul e foarte clar”, a declarat Radu Ţoancă pentru „Adevărul”. Ţoancă este, însă, contrazis atât de proiectul de hotărâre, cât şi de referatul care însoţeşte proiectul, unde nu se propune niciun moment subcocensiunea. Iar dovada că hotărârea născută în urma amendamentului propus de Radu Ţoancă stă la baza subconcesionării sunt chiar documentele care vizează subconcesionarea.