EXCLUSIV Spovedanie de securist. Radu Tinu, omul responsabil de filajul pastorului László Tőkés: „A fost o lucrare de Master Chef“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Radu Tinu, la 25 de ani de la Revoluţie: „Trăiesc bine. Dacă eşti inteligent şi ştii carte progresezi” FOTO Adevărul
Radu Tinu, la 25 de ani de la Revoluţie: „Trăiesc bine. Dacă eşti inteligent şi ştii carte progresezi” FOTO Adevărul

Fostul adjunct al Securităţii din Timiş la momentul Revoluţiei, maiorul în rezervă Radu Tinu, care răspundea personal de urmărirea lui László Tőkés, dar şi a Hertei Muller a relatat într-un interviu pentru ziarul „Adevărul” cum l-a ascultat zi şi noapte pe pastorul de la casa căruia a pornit Revoluţia Română.  Radu Tinu susţine că Tőkés a fost un trădător, dar asta nu eclipsează meritele celor puţini care au luptat pentru idealul de libertate.

Un tovarăş de bază al fostului regim, fiind adjunct al Securităţii din Timiş chiar în momentul în care a izbucnit Revoluţia, maiorul în rezervă Radu Tinu savurează beneficiile democraţiei la Timişoara. Foarte activ pe Facebook, în pas cu noutăţile vremii, dar „împietrit” în convingerile sale referitoare la regimul comunist, Radu Tinu a fost provocat să acorde ziarului „Adevărul” un interviu despre Revoluţia de la Timişoara, din perspectiva adjunctului Securităţii din Timişoara.

Fost maior şi adjunct al Securităţii la nivelul judeţului Timiş, Radu Tinu a rememorat momentele dinaintea şi din timpul Revoluţiei de la Timişoara. Cu misiunea clară de a-l urmări pe Tőkés, fostul securist susţine că tot anul 1989 a fost unul tumultos, comuniştii pierzând puterea în Polonia, Cehoslovacia şi RDG. Tinu a mai declarat că singurul despre care ruşii şi americanii, care se înţeleseseră pentru schimbarea regimului, nu aveau informaţii foarte multe era Ceauşescu. 

„Noi pe vremea aia nu făceam deosebire între americani şi ruşi. Făceam spionaj şi în Rusia şi în America. În 1989 Securitatea a arestat doi români, trădători, care erau spioni americani. Când am fost arestat (n.r. la Revoluţie) am avut onoarea să stau în celula în care a stat unul dintre ei, Răceanu. Celula era bine mobilată (n.r. avea montate microfoane)”, a mai declarat Tinu.

”Dinescu a început să facă pe dizidentul”

Fostul adjunct al Securităţii din Timiş a mai declarat că Ceauşescu „era informat zilnic cu ce se întâmplă în ţară, dar din câte am aflat şi eu după aceea informaţiile acestea erau filtrate de madamme (n.r. Elena Ceauşescu), care nu îi dădea cele mai dure informaţii să nu îl supere pe tovarăşu”. „Se aştepta să se întâmple ceva, dar nimeni nu ştia cum va fi. Nici noi nu ştiam cum va fi”, a declarat Tinu.

Cu misiunea de a-i urmări pe intelectuali, susţinând că nu avea treabă cu clasa muncitoare, Radu Tinu spune că România nu a avut dizidenţă. „La noi a fost din asta de trei parale. Dinescu nu a fost dizident cum zice el, arestat la domiciliu. Avea pază acolo ca să vedem cine vine la el. Dinescu a început să facă pe dizidentul când cei de la Uniunea Scriitorilor nu i-au mai dat bani”, a declarat Tinu.

Radu Tinu a avut şi misiunea de a-l urmări pe László Tőkés personajul în jurul căruia a pornit Revoluţia Română, în 16 decembrie 1989. Fostul securist susţine că Tokes era trădător, Securitatea vremii respective adunând probe în sensul acesta.

image

„El provine dintr-o familie cu şapte fraţi. A fost educat în spirit naţionalist iredentist, iredenta însemnând negarea a tot ce înseamnă românesc în Ardeal şi apartenenţa Ardealului numai şi numai la Ungaria. Asta a fost educaţia lui din familie. Intrase la Cluj într-un cerc de alţi doi-trei tineri maghiari irdenetişti. Unul dintre ei era un poet maghiar care promitea. Sub influenţa şi ajutorul financiar al Consulatului Maghiar de la Cluj, pentru că la ei e politică de stat preluarea Ardealului, au redactat şi difuzat o revistă în care aveau articole cu caracter iredentist. Atunci au fost identificaţi şi culeşi. Nu au fost arestaţi, au fost avertizaţi. Au fost chemaţi la Securitate şi atenţionaţi că încalcă legea. Asta era toată aşa-zisa foarte mare anchetă de la Securitate. Nu erau bătuţi cum zic ei acuma”, susţine Radu Tinu.

Întrebat cum explică, totuşi, miile de mărturii care arată chinul celor ajunşi să fie anchetaţi de Securitate, Tinu răspunde tăios. „Sunt minciuni. Nu aveai voie să dai o palmă. Nu era chiar aşa. Americanii au făcut până anul trecut tortură de tortură”, a mai declarat fostul maior, acum pensionar.  Referitor la Tőkés, fostul adjunct al Securităţii susţine că acesta a fost dat afară din preoţie după implicarea în redactarea revistei cu caracter iredentist. „Fiindcă tatăl lui a fost profesor la Institutul de la Cluj şi prieten cu episcopul de la Oradea l-a adus la Timişoara, pentru că aici era un preot în vârstă care urma să se pensioneze. A venit aici şi pe considerentul de a fi rupt de curentul iredentar care era în Cluj, Harghita, Târgu Mureş”, a declarat Tinu.

În interviul acordat ziarului „Adevărul”, fostul maior de Securitate a povestit cum l-a urmărit pe Tőkés pas cu pas, „mobilându-i” garsoniera încă dinainte ca acesta să se mute la Timişoara (foto casa în care a locuit Tokes). „În primul an a fost cuminte. Avea legăturile astea cu câţiva din Timişoara. Singurul lucru pe care îl făcea era că le inocula ideea iredentei şi intelectualilor care îl vizitau. Făcea exact ce face acum. Nimic în plus nu face acum. El era împotriva României, nu a lui Ceauşescu. Eu am spus asta şi la proces, când m-a întrebat. Nemulţumirea pe care o avea el, poate o aveam şi eu. Când nu aveau vecinii căldură, nu aveam nici eu, când nu aveau apă caldă nu aveam nici eu”, a spus Tinu. Cei care au trăit în vechiul regim îşi aduc, însă, aminte că securiştii aveau un regim privilegiat şi acces la multe facilităţi la care omul de rând nu visa. Radu Tinu le neagă. „Facilităţile erau că plecam de acasă dimineaţa la şapte şi jumătate şi reveneam noaptea la 10-12 noaptea în fiecare zi. Astea erau facilităţile”, a spus Tinu.

image

„Era un interviu cuplat cu Regele Mihai. Până atunci, bâlbâitul nu a spus nimic”

Fostul adjunct al Securităţii din Timiş susţine că de la începutul anului 1989, Tőkés a început să fie agresiv, fiind căutat non stop pentru interviuri de media străină. „L-au instruit să fie agresiv. La începuturi au venit maghiari din Canada, iredentişti maghiari din Canada. Au venit la el, i-au luat interviu. Era interzis să dea interviuri la posturi de televiziune sau ziare străine. Nu avea voie pentru că aşa era legea. A fost împins din spate să iasă în faţă. Treaba mai dură a fost acel interviu. Noi am controlat tot interviul. Filajul nostru i-a luat în primire, dar maşinile noastre la filaj erau nişte Dacii care nu se puteau ţine de ei, care aveau o Lada şi mergeau lejer cu 150-160. În orice caz, i-am scăpat din supraveghere şi au scos casetele din ţară”, îşi aduce aminte fostul maior de Securitate.

Securiştii din Timişoara au fost puşi pe jar în vara anului 1989 când televiziunea maghiară anunţa un interviu cu Tőkés şi unul cu Regele Mihai. „Era un interviu cuplat cu Regele Mihai, care a ieşit de la naftalină. Până atunci, bâlbâitul nu a spus nimic. Îţi dai seama că tot Ardealul s-a uitat la televiziunea maghiară. Ungurii să îl vadă pe Tokes şi românii să îl vadă pe Mihai. De curios m-am uitat şi eu să văd cum arată bâlbâitul rege al României, pe care nu îl ştiam decât din cărţi”, a rememorat Radu Tinu.

Interviul cu Regele Mihai a fost prelungit, iar imaginile cu László Tőkés au fost reprogramate pentru o săptămână mai târziu, când a fost difuzat interviul cu Tőkés. Din momentul ăla am luat măsuri mai complexe, inclusiv am pus la poartă un miliţian. Cei care intrau în afară de locatari, erau întrebaţi unde merg. Din acel moment au început să vină duminica la slujbe”, a declarat Tinu.

”I-au dat 20.000 de lei pentru informaţii”

Fostul maior susţine că „ţintele” Securităţii care aveau montate microfoane erau înregistate pe bandă, iar probele erau folosite ulterior. În cazul lui Tőkés, ofiţerii lucrau în trei schimburi şi ascultau în timp real tot ce face pastorul reformat. „Sâmbăta seara îşi pregătea materialul pentru a doua zi ca să îl predea la cei care vin din Ungaria. Pe mine mă sunau de la tehnic noaptea la 12: gata, şefu, iar pregăteşte ceva. Bate la maşină”, susţine Radu Tinu.

Fostul securist povesteşte că într-o duminică maghiarii care ar fi cumpărat informaţii de la László Tőkés au venit inclusiv cu filajul lor.  „I-au dat 20.000 de lei pentru informaţii. De la Iuda încoace trădarea se plăteşte. El le-a dat o pagină A4, pe o parte cu întrebările în limba maghiară şi pe cealaltă pagină răspunsurile lui. Singura întrebare la care nu a răspuns nimic a fost: când credeţi că o să pice Ceauşescu? Erau întrebări legate de situaţia din ţară, starea de spirit a oamenilor din ţară, la situaţia alimentelor şi drepturile maghiarilor. Băteau monedă pe asta. Tot felul de prostii care nu aveau nicio bază”, a declarat Radu Tinu. Acesta a povestit şi cum au fost găsită foaia pe care o predase Tokes şi chitanţa potrivit căreia a luat banii.

În momentul în care au ieşit cei doi (n.r. maghiari), i-am urmărit până la Borş. S-a propus arestarea lui Tokes pentru trădare. Ceauşescu a zis că şi aşa este în scandal cu Ungaria, RDG-ul fierbea. A zis să nu îl arestăm, să îl urmărim cu atenţie în continuare. Îţi imaginezi ce sentiment am avut când şi noaptea mă scula când bătea la maşină. Radu Tinu fostul adjunct al Securităţii Timiş

Fostul adjunct al Securităţii din Timiş mărturieşte că din acel moment a luat faţă de Tőkés „nişte măsuri mai neortodoxe”, întrerupându-i frecvent telefoanele. Mai mult decât atât, mutându-se peste noapte în apartamentul pastorului titular, Tokes a rămas nesupravegheat. Radu Tinu povesteşte că i-a montat microfoane lui Tokes în noul apartament, după un scenariu demn de filmele cu James Bond, simulându-se o lucrare la stradă, pentru care au fost aduse inclusiv buldozere.

„Am făcut o lucrare de Master Chef. A fost invitat la o masă pregătită, unde ştiam că va merge. Nu era tehnică, la fel ca acum. Am adus nişte buldozere, gălăgie şi i-am băgat microfoane în toate camerele. A fost o lucrare deosebită. De atunci ştiam tot ce face. Aveam în trei schimburi ofiţeri care stăteau să asculte şi dacă la ora unu noaptea se auzea ceva, telefonul la mine zbârnăia”, se laudă şeful securiştilor care îl monitorizau pe Tokes.

Tot pe „tehnică” a căzut şi un austriac, Rudolf  Solomon, care a venit să îi ia un interviu lui Tőkés. „Era tot cadru maghiar. Îi luase un interviu lui Tőkés. L-am urmărit câteva străzi unde avea maşina şi de acolo l-am luat la Poliţie. Avea un aparat de filamt, dar era gol pentru că spărsese carcasa casetei şi a învelit rola de film şi a pus-o într-un buzunar de pe mâna paltonului. Dacă o scotea de la început pe masă, nu l-aş fi controlat. Când i-am controlat haina, am simţit rola. I-am confiscat-o şi l-am scos din ţară”, a mai povestit Radu Tinu.

Apoi a venit ziua de sâmbătă 16 decembrie 1989 când Tőkés trebuia evacuat. „El nu a vrut să plece, episcopia a introdus acţiune în instanţă. Evacuarea lui cădea duminica, iar duminica nu se făceau evacuări. El în biserică a tot cerut sprijin. În 15 au apărut să facă de gardă nişte bătrâni. La Radio Europa Liberă, la Radio Vocea Americii se bătea apa în piuă că Tokes este arestat şi atunci au apărut câţiva, inclusiv unul Romică, un hoţ de buzunare care îţi fura ceasul de pe mână. A doua zi, pe la 10 şi jumătate, datorită impulsurilor de la Europa Liberă, Vocea Americii se strângeau oamenii să vadă ce e”, a declarat Tinu.

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989

Piaţa Maria, 16 decembrie 1989

Fostul securist povesteşte că în 16  decembrie chiar luaseră copiii vacanţa şi plecase la sat să tăie porcul. Când a văzut ce se întâmplă în oraş a rămas în Timişoara. Tinu povesteşe că „partidul a făcut atunci o prostie”, trimiţând activişti de partid de la sindicat. Măsura a fost cu efect de bumerang pentru că activiştii s-au alăturat mulţimii. Necunoscut de „clasa muncitoare”, Tinu s-a infiltrat în mulţime pentru „a aprecia la justa valoare ce se întâmplă”.

„Eram în mijlocul mulţimii. Nu puteam să spun cine sunt că mă linşau. Eu stam acolo între ei şi la un moment dat doi dintre ei au scos două lanţuri de pe mână. Când s-a întunecat, au oprit tramvaiele şi s-a strâns lume. Între timp, naiba ştie cum au găsit la alimentara de peste drum adusese bere. Au început să bea bere şi au început să strige. Vrem căldură, vrem libertate, vrem paşapoarte. Să fie clar. Nu s-a strigat acolo Jos Ceauşescu”, a declarat Radu Tinu, care a mai spus că prima dată s-a strigat „jos Ceauşescu” pe Vasile Pârvan, în dreptul Universităţii Politehnica.

Radu Tinu a mai declarat că lucrurile erau în seara de 16 sub control, dar flacăra s-a reaprins în 17 dimineaţa, când a apărut un eşalon de Armată, cu tobe şi fanfară.

Au început să dea cu pietre în ei şi de aici a repornit totul. După ora 13.00 au început să se adune oameni. A venit un băiat de la mine de la Tehnic şi a filmat în Comitetul Judeţean de partid. Din păcate nu se mai păstrează înregistrarea. După aceea a venit Armata cu tancurile şi a luat comanda. Radu Tinu fostul adjunct al Securităţii Timiş

Analizând acum evenimentele din urmă cu 25 de ani fostul adjunct al Securităţii din Timiş susţine că „dacă Ceauşescu, la Congres, s-ar fi retras, pentru a-l pune prim-ministru sau secretar general pe Ştefan Andrei, iar apoi să umple piaţa de alimente schimbarea s-ar fi produs fără vărsare de sânge”. „Ceauşescu putea să dea alimente pentru că avea trei miliarde de dolari cash în bănci. Schimbarea tot se făcea, dar era fără morţi. După 22 nu mai trebuia să moară nimeni, ori atunci s-a declanşat măcelul. La Bucureşti s-au împuşcat ca proştii între ei, la Brăila la fel”, a declarat Radu Tinu, arestat timp de doi ani şi jumătate în dosarul Revoluţiei şi achitat ulterior.

Fostul securist susţine că nevoile populaţiei au fost factorul care a declanşat Revoluţia, cei care au ieşit în stradă pentru ideea de libertate fiind puţini. „Libertatea ce înseamnă? Să munceşti, să fii sclavul celor dezvoltaţi. Nevoile au fost factorul declanşator. Ţiganii mai sunt liberi, că fac ce vor ei. Restul stă de dimineaţa până noaptea şi munceşte de-i sar capacele şi e tratat cum e tratat”, a spus fostul adjunct al Securităţii din Timiş.

image

Imagine realizată în timpul Revoluţiei de la Timişoara, în Piaţa Operei FOTO Constantin Duma

Radu Tinu este conştient de percepţia publică asupra sistemului dictatorial din care a făcut parte, dar spune că are „pielea tăbăcită” şi se consolează cu gândul că şi-a făcut datoria faţă de ţară, conform legilor de la vremea respecitvă. „Ăsta a fost sistemul întronat de Armata Sovietică. Noi am fost ocupaţi. Ocupantul sovietic şi evreii au condus Ţara Românească. Securitatea a avut două etape. Prima etapă, când au fost duşi oameni la Bărăgan, deţinuţi politici. După 1968, după plenara în care Ceauşescu personal a condamnat metodele astea dure. Eu am lucart în Securitate 25 de ani şi nu am arestat niciun cetăţean român pentru delicte de opinie, Securitatea nu a reacţionat. Lumea îşi vedea de treabă. Că spuneai un banc împotriva regimului nu te băga nimeni în seamă, dar frica păzea bostanul (n.r. referitor la teama românilor de a vorbi împotriva regimului)”, a spus Tinu.

După Revoluţie acesta a fost director regional al ASIROM, iar acum este pensionar şi are o firmă de consultanţă. „Trăiesc bine. Eu am lucrat la multinaţională. Când eşti inteligent şi ştii carte evoluezi. Crezi că îmi dădea o firmă o firmă elveţiană un contract dacă nu eram bun? Trebuie  să şti să lucrezi cu oamenii, să discuţi, să îţi meargă mintea. Am fost o generaţie care am învăţat carte”, a spus Radu Tinu, care la cei 65 de ani ai săi este foarte activ pe Facebook.

În privinţa preluării puterii după Revoluţia din Decembrie 89, Radu Tinu susţine că cei care s-au căţărat la putere au fost  „trădătorii României”.  „Au venit două echipe, una cu cravată şi una cu pulovere. Ăia cu cravată veneau dinspre Moscova şi ăia cu pulovere dinspre CIA sau Mossad. Ăştia au adus ţara unde au adus-o. Iliescu ca să îşi menţină scaunul, că a vrut foarte mult să fie numărul unu, i-a lăsat să facă ce vor”, a încheiat Radu Tinu şi s-a ridicat de pe scaun după ce şi-a dat seama că cele 20 de minute acordate interviului „Adevărul” s-au făcut aproape 50.

Recomandări pe aceeaşi temă

16 decembrie 1989. „În Piaţa Maria se găsesc 1.000 de persoane. Se acţionează cu două plutoane de securitate şi 100 de miliţieni care fac ordine”

Omul celor două revoluţii: printre gloanţe, la Timişoara şi la Bucureşti

FOTO Kilometrul zero al Revoluţiei din 1989. Asaltul asupra Bisericii Reformate din Timişoara

EXCLUSIV VIDEO „Măcelarul din Timişoara”. Filmul interzis de Iliescu despre un martir al Revoluţiei transformat de comunişti într-un casap

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite