Soluţia de ieşire din criză a lui Silviu Cerna, fost membru BNR: „Să ne apucăm de lucru”

Profesor doctor în economie, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara şi fost membru al Consiliului de Administraţie al BNR, Silviu Cerna susţine că România poate trece la euro doar după realizarea reformelor care încă mai sunt necesare pentru modernizarea economiei şi a statului şi recuperarea, decalajelor faţă de celelalte ţări europene, ceea ce se poate face doar prin muncă.

Invitat la „Masa Adevărului”, Silviu Cerna a vorbit despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească România ca să poată trece la euro, dar şi despre efectele pe care le-ar atrage după sine adoptarea sau nu a monedei unice europene. „Adoptarea euro este o obligaţie care-i revine României în calitate de stat membru Uniunea Europeană, dar acest lucru trebuie să se întâmple în momentul în care ţara este pregătită. Gradul de pregătire se măsoară foarte precis prin îndeplinirea anumitor criterii bine definite”, a explicat profesorul. Condiţii obligatorii sunt reducerea deficitului bugetar şi a inflaţiei.



România a trecut în ultimii ani dintr-o extremă în alta, nereuşind să îndeplinească ambele criterii în acelaşi timp. Mai exact, la intrarea în UE, deficitul bugetar era în norma acceptată de trei la sută, însă România nu îndeplinea criteriul referitor la inflaţie. În prezent, rata inflaţiei s-a redus, dar a crescut foarte mult deficitul bugetar. „Din păcate de la sfârşitul lui 2008, în 2009 şi 2010, criteriul deficitului bugetar nu a mai fost atins şi norma europeană este cu mult depăşită. Or, neîndeplinirea acestui criteriu atrage neîndeplinirea altora”, a mai spus Silviu Cerna.


Suntem rămaşi în urmă

Specialist în macroeconomie, Silviu Cerna a făcut o radiografie a României în comparaţie cu ţările europene. Potrivit profesorului, gradul de dezvoltare economică se măsoară prin Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Cifrele arată însă că românii sunt mult în urmă, fiecare român producând în medie de trei ori mai puţin decât un european. „Valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din România reprezintă circa 30 la sută din media pe Uniunea Europeană. Acesta este decalajul de performanţă economică, ce ar trebui recuperat pentru ca alinierea la economia occidentală să se producă”, a explicat Silviu Cerna.



Întrebat cum se poate recupera această diferenţă, răspunsul specialistului a venit prompt şi sigur. „Trebuie să ne apucăm de muncă. Această formulare foarte simplă, ştiută de noi toţi, nu face bine din punct de vedere electoral, politic şi în alte privinţe,  dar problema economică, ne place nu ne place, la asta se reduce”, a punctat Cerna.

Amânarea trecerii la euro nu ar fi o tragedie

Programul stabilit pentru trecerea la euro înseamnă intrarea în 2012 într-un regim de aşteptare, a cărui principală cerinţă este ca timp de doi ani cursul valutar să nu se abată cu mai mult de plus minus 15 la sută, fără intervenţia băncii centrale, urmând ca în orizontul anului 2015 să se facă trecerea efectivă la moneda unică europeană. „Dacă această condiţie este îndeplinită, înseamnă că economia ţării este pregătită să adopte euro”, a mai explicat specialistul.



Silviu Cerna consideră că, din punct de vedere economic, o eventuală amânare a adoptării euro nu este o tragedie. „Vor fi anumite avantaje de care nu ne vom bucura, dar nu ar fi o tragedie. Ratarea intrării în zona euro ar fi devastatoare însă din punct de vedere politic. Niciun guvern care ratează o astfel de oportunitate nu se va mai putea menţine la putere. Autorităţile vor fi constrânse să încerce să nu rateze acest moment”, a mai spus domnul Cerna. Referitor la soluţiile concrete pentru îndeplinirea condiţiilor de convergenţă, domnia sa consideră că trebuie realizate reformele necesare, ceea ce înseamnă, printre altele, „să nu se mai cheltuiască de la bugetul de stat cu opt la sută mai mult decât sunt veniturile, iar PIB-ul pe cap de locuitor să crească”.