Semnal de alarmă tras de ActiveWatch: „Se va cere serviciilor de informaţii să identifice jurnaliştii «anti-români»?“

Semnal de alarmă tras de ActiveWatch: „Se va cere serviciilor de informaţii să identifice jurnaliştii «anti-români»?“

Articolul publicat pe site-ul ActiveWatch

Organizația Reporteri fără Frontiere și partenerul său din România, ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei condamnă climatul de intimidare creat în ultimele săptămâni împotriva jurnaliștilor care s-au exprimat critic față de actuala criză politică și față de acțiunile guvernului.

Pe site-ul ActiveWatch a fost publicat recent un articol prin care se atrage atenţia asupra modului în care sunt trataţi jurnaliştii români. Cele două organizații, Reporteri fără Frontiere şi ActiveWatch, sunt îngrijorate mai ales de anunțul președintelui interimar Crin Antonescu din 8 august prin care și-a exprimat intenția de a cere Serviciului de Informații Externe să ancheteze "mecanismul prin care imaginea unei ţări a fost distrusă în două săptămâni într-o acţiune evident organizată, coordonată, finanţată. Trebuie să vedem totuşi cine a făcut asta, pentru că este ceva ce afectează ţara, toată ţara."

Vă prezentăm mai jos articolul publicat pe ActiveWatch:


"Ne exprimăm îngrijorarea față de atitudinea periculoasă adoptată de anumiți politicieni și jurnaliști din România", precizează organizația Reporteri fără Frontiere. "Este inacceptabilă încercarea de a face din jurnaliști români sau străini țapi ispășitori pentru actuala criză politică. Retorica paranoidă și plină de ură față de jurnaliști trebuie luată foarte în serios de partenerii europeni ai României. Ne exprimăm teama că acest climat bolnav va afecta negativ libertatea de informare.", se mai precizează pe site-ul menţionat.

ActiveWatch a adăugat că "anunțul președintelui interimar Crin Antonescu constituie un vădit act de intimidare la adresa celor care critică acțiunile actualei coaliții de guvernare. Astfel de afirmații violează principiile unui stat democratic și exacerbează un climat deja extrem de tensionat. Găsirea unor țapi ispășitori, acuzarea 'dușmanilor poporului' pentru stricarea imaginii României și pentru așa zise conspirații finanțate din străinătate sunt reminiscențe ale unor practici dictatoriale specifice regimului comunist care a guvernat România până în 1989."

Cele două organizații fac apel la întreaga clasă politică să respecte diversitatea de opinii și rolul presei într-o societate democratică. La începutul lunii iulie, senatorul USL Dan Șova a acuzat-o pe Carmen Valică, jurnalist la Radio România Actualități  că ar sta în spatele declarațiilor critice la adresa guvernului român ale Comisarului European pentru Justiție Viviane Reding. Senatorul Șova a insistat că jurnalista ar fi cerut părerea comisarului Reding despre o iminentă arestare a judecătorilor Curții Constituționale, ceea ce ar fi influențat declarațiile critice ale acesteia la adresa guvernului. 
Carmen Valică a fost audiată de Comisia de Onoare a radioului public în legătură cu acest caz. Comisia a concluzionat că nu există niciun temei pentru acuzațiile aduse de Șova. Între timp, Dan Șova a devenit ministru în guvernul Ponta.

Jurnalistul spaniol Raúl Sánchez Costa, corespondent al cotidianului madrilen El Pais a fost și el acuzat că ar fi "agent de influență" al lui Traian Băsescu pentru că, în urmă cu șase ani, a fost bursier al Institutului Cultural Român, instituție aflată sub patronatul președinției. Campania împotriva jurnalistului spaniol a fost lansată de europarlamentarul Norica Nicolai și a fost preluată cu entuziasm de cotidianul.ro și alte publicații pro-guvernamentale, ea fiind generată de întrebările incomode pe care ziaristul le-a adresat prim-ministrului Victor Ponta în cadrul unui interviu ("Veți demisiona dacă acuzațiile de plagiat se dovedesc a fi adevărate?").

Unele publicații au adus acuzații similare altor jurnaliști. Corespondentul Le Monde, Mirel Bran și Liliana Ciobanu, jurnalistă independentă, care colaborează cu CNN și The Economist, au fost și ei țintele unei campanii agresive a publicației online cotidianul.ro. Ciobanu, care a publicat mai multe articole critice la adresa guvernului, a fost etichetată ca "agent anti-român" suspectată că ar fi primit ordine de la Traian Băsescu.  Atacuri similare i-au vizat și pe alți jurnaliști care colaborează cu cu entități media din străinătate, cum ar fi Keno Verseck (Der Spiegel și Deutsche Welle), Karl-Peter SchwarzVlad Odobescu (ARA și USA Today), Ruby RussellLaura Boromir (Der Standard) și Kim Lane Scheppele.

"Polarizarea presei din România nu este un fenomen nou", au adăugat Reporteri fără Frontiere și ActiveWatch. "Este însă extrem de îngrijorător să vedem că politicieni aflați la guvernare inflamează situația invocând teorii ale conspirației și atacând violent vocile critice. Acuzațiile aduse jurnaliștilor fac parte din aceeași strategie politică prin care coaliția la putere a făcut plângere penală împotriva anumitor politicieni din opoziție pentru 'diseminarea de informații false ce pun în pericol siguranța națională'."

Conflictul dintre președintele Băsescu și coaliția la guvernare a generat o criză politică majoră de la începutul lunii iulie. Tentativa coaliției la guvernare de a-și anihila adversarul politic a stârnit îngrijorări la nivelul Uniunii Europene cu privire la respectarea Constituției și independența instituțiilor statului. Parlamentul a votat suspendarea președintelui Băsescu, iar referendumul pentru demiterea acestuia a avut loc pe 29 iulie. Participarea la referendum a fost sub pragul de 50%, iar Curtea Constituțională urmează să decidă dacă validează sau nu rezultatul acestuia. Crin Antonescu, unul din liderii coaliției, este președinte interimar până când Curtea va decide soarta președintelui suspendat.

Atitudinea politicienilor față de media reprezintă o sursă recurentă de îngrijorare în România, țară clasată pe locul 47 din 179 în ultimul index al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere. În anul 2010, presa a fost identificată ca fiind parte dintre "vulnerabilitățile la adresa siguranței naționale" în cadrul Strategiei Naționale de Apărare redactată de Consiliul Suprem de Apărare a  Țării aflat sub comanda președintelui Traian Băsescu. 



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările