S-au înfiinţat în Timiş comune multe şi sărace, dar fără bani de investiţii

Din 2004, 16 localităţi din Timiş au intrat în rang superior, dar au probleme financiare. Cheltuielile mai mari pentru sedii de primării, consilieri şi funcţionarii din comunele noi abia au fost acoperite din bugetele proprii.

De rangul de comună au beneficiat multe localităţi din Timiş, nu însă şi de bani mai mulţi sau de ajutor pentru investiţii care să asigure condiţii cât mai civilizate de trai. Situaţia este la fel şi în judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara sau Bihor. Oamenii de afaceri consideră că astfel se irosc bani publici, pentru salarii multe, indemnizaţii de consilieri sau pentru utilităţi, când ar putea fi dirijaţi spre investiţii care să aducă dezvoltare.

„Comunele au fost înfiinţate politic. Sunt judeţe care nu sunt în stare să plătească nici salariul primarului. Trebuie găsite soluţii ca să se poată declara falimentul unei comune”, a spus Georgică Cornu, om de afaceri din Timişoara. Limitele financiare le recunosc mulţi primari de comune, unii fiind chiar în situaţia de a nu putea plăti utilităţile.

„Am primit doar 14.000 de lei din cauza unei formule prost gândite a Ministerului de Finanţe care decide cum se dau banii. De la firme private nu am primit nimic şi ne descurcăm cum putem din bugetul local. Suntem la zi cu salarii şi cu unele facturi, la gaz avem nişte întârzieri şi s-a tăiat alimentarea la o şcoală”, a spus Liviu Muntean, primarul comunei Nădrag din Timiş.

Alte comune supravieţuiesc de la un an la altul, dar fără să aibă planuri de dezvoltare. „Suntem primărie mică, am renunţat la unele proiecte pentru că studiile sunt scumpe şi nu avem şansă să fim eligibili la fondurile europene pentru infrastructură”, a spus Ştefan Varga, primarul comunei Livezile. „Nu avem proiecte pe fonduri europene, ci doar din bugetul local, atât cât putem, reparaţii străzi, o asfaltare de 800 de metri, trotuare pe trei kilometri. Nu am avut bani de cofinanţare, iar studiile pentru proiectele europene sunt scumpe”, a declarat Dorin Birdean, primarul comunei Checea. În urmă cu aproximativ doi ani, preşedintele comisiei economice din Consiliul Judeţean Timiş, Viorel Sasca, a atras atenţia asupra faptului că înfiinţarea comunelor dezavantajează dezvoltarea acelor localităţi. „Comunele ar trebui reorganizate ca să putem promova dezvoltarea rurală. Pentru minimum de aparat de funcţionari se cheltuie anul între o sută şi două sute de mii de lei, bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltare”, a afirmat Viorel Sasca.

Din ce bani se fac proiecte europene

Directorul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Vest, Sorin Maxim, a spus că există bani pentru întocmirea dosarelor care ulterior se depun pentru obţinerea finanţării. „Finanţările inclus inclusiv banii pentru studii şi proiecte. Un manager bun nu spune că nu sunt bani”, a spus Sorin Maxim.

Suntem la zi cu salarii şi cu unele facturi, la gaz avem nişte întârzieri şi s-a tăiat alimentarea la o şcoală.
Liviu Muntean, primar Nădrag

Suntem primărie mică, am renunţat la unele proiecte pentru că studiile sunt scumpe şi nu avem şansă să fim eligibili la fondurile UE.
Ştefan Varga, primar Livezile