Revoltă în Justiţie. Zeci de judecători şi grefieri care primesc bani de chirie au dat în judecată Curtea de Apel Timişoara. Decizia care a declanşat conflictul

FOTO Arhivă

Aproape 80 de grefieri şi judecători care beneficiază de decontarea chiriei au dat în judecată Curtea de Apel Timişoara, acuzând conducerea curţii de emiterea unei decizii abuzive. Curtea de Apel Timişoara justifică emiterea deciziei prin necesitatea unui control mai strict al deconturilor pentru chirie.

Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora care nu deţin în proprietate sau nu au primit de la autorităţile locale o locuinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea au dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu sau la decontarea chiriei sau a navetei din localitatea de domiciliu la serviciu. O anchetă „Adevărul” publicată în noiembrie 2017 scotea la iveală două cazuri de decontări ilegale a chiriei, pentru care Curtea de Apel Timişoara a formulat şi plângere penală, dar şi alte cazuri în care magistraţi cu proprietăţi la marginea Timişoarei decontau chirie în oraş. Ulterior, un control al Curţii de Conturi la Curtea de Apel Timişoara a scos la iveală mai multe nereguli, iar conducerea Curţii de Apel Timişoara a emis o decizie care a revoltat zeci de grefieri şi judecători care beneficiază de decontarea chiriei.

Concret, Curtea de Apel Timişoara a completat procedura de decontare a chiriei, solicitându-le celor care vor să beneficieze de decontarea chiriei o serie de documente suplimentare: dovada domiciliului sau reşedinţei solicitantului, copia declaraţiei de avere anuală, actualizată, adeverinţă din partea asociaţiei de proprietari din care să rezulte că solicitantul foloseşte efectiv locuinţa închiriată în scopul asigurării trebuinţelor de locuit, schiţa fiecărei încăperi, contractual de închiriere în forma stabilită de Curtea de Apel Timişoara, declarţie pe propria răspundere dată de proprietar şi de chiriaş că schiţa imobilului corespunde realităţii, declaraţie pe propria răspundere a proprietarului potrivit căreia în locuinţă nu locuiesc şi alte persoane, declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului din care să reiasă că foloseşte efectiv, continuu şi integral suprafeţele închiriate.

În plus, conducerea Curţii de Apel Timişoara a decis ca, prin personal propriu, desemnat prin decizia preşedintelui instanţei, efectuează periodic, cel puţin o dată pe an, precum şi oridecâte ori se impune, verificarea regularităţii dosarelor de decont ale solicitanţilor şi efectivitatea folosinţei de către solicitanţi a imobilelor închiriate.

Zeci de judecători şi grefieri care beneficiază de decontarea chiriei au atacat în instanţă decizia Curţii de Apel Timişoara considerând-o ilegală şi chiar discriminatorie. În privinţa documentelor suplimentare solicitate de Curtea de Apel Timişoara, judecătorii şi grefierii care au deschis proces în acest sens la Tribunalul Bihor, arată că „unele sunt imposibil de obţinut, altele nelegale”, modificând în mod direct ordinul ordinul în baza căruia personalul de justiţie din toată ţara beneficiază de decontarea chiriei.

„Generază o prezumţie de fraudă”

Judecătorii şi grefierii care contestă decizia Curţii de Apel Timişoara au mai arătat în instanţă că documentul emis de conducerea Curţii de Apel încalcă principiul proporţionalităţii actelor administrative. „Considerăm că mjlocul folosit, respective, instituirea unor norme neconforme cu legea şi cu ordinul comun nu este adecvat pentru atingerea scopului. Procedura reglementată de decizia nr. 64 generează o prezumţie de fraudă asupra beneficiarilor dreptului de decontare, precum şi obligaţia acestora de a înlătura această prezumţie cu probe, unele imposibil de obţinut în fiecare lună când solicit decontarea chiriei”, se arată în acţiunea deschisă în instanţă de judecătorii şi grefierii nemulţumiţi.

„Se încalcă interdicţia de percheziţie domiciliară fără încuviinţarea CSM”

Una dintre cele mai grave acuzaţii aduse conducerii Curţii de Apel Timişoara de cei aproape 80 de grefieri şi judecători care au contestat decizia Curţii este aceea că se încalcă interdicţia de percheziţionare domiciliară a judecătorilor fără încuviinţarea prealabilă a secţiei de judecători a CSM. „Raportat la declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, dată şi depusă lunar la cerere de decont, din care să rezulte că foloseşte efectiv, continuu şi integral suprafeţele închiriate, se ajunge la concluzia că verificarea la care se face referire este pentru stabilirea faptei penale de fals în declaraţii. Ori cercetarea unei fapte penale şi efectuarea percheziţiei domiciliare este în competenţa procurorului sau organului de cercetare penală, nu a personalului propriu din cadrul Curţii de Apel Timişoara”, se mai arată în acţiunea deschisă de cei aproape 80 de judecători şi grefieri de pe raza Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorii şi grefierii care au dat în judecată Curtea de Apel Timişoara au mai arătat că prin impunerea unui contract – tip, impus de curte, se încalcă principiul libertăţii contractuale, iar prin solicitarea unor declaraţii pe proprie răspundere a proprietarilor locuinţei închiriate se condiţionează dreptul de decontare a chiriei de manifestarea de voinţă a unor terţi, străini de raportul de muncă.

Decizia Curţii de Apel Timişoara a fost suspendată

Până la pronunţarea unei sentinţe pe fond, Tribunalul Bihor, acolo unde se judecă cererea de chemare în judecată a grefierilor şi judecătorilor nemulţumiţi, decizia Curţii de Apel Timişoara a fost suspendată. Surse din cadrul Curţii au declarat că prin decizia care i-a revoltat pe judecători şi grefieri nu s-a urmărit impunerea unor condiţii suplimentare, ci evitarea unor situaţii „absurde”. Într-o astfel de situaţie ar fi, spre exemplu, doi judecători care trăiesc în concubinaj, care au beneficiat pentru decontarea chiriei pentru acelaşi apartament, în condiţiile în care în cazul cuplurilor căsătorite legal, decontarea chirieri se poate face doar pentru unul dintre soţi.

În alte cazuri, susţin sursele „Adevărul”, s-a descoperit că în apartamentele pentru care unii judecători sau grefieri decontează chiria, locuiesc proprietarii sau alte persoane, iar pentru a justifica situaţii de acest gen beneficiarii au declarat că folosesc doar o parte din apartament, uneori fără a avea acces la bucătărie sau la baie.

Cum justifică Curtea de Apel decizia care i-a revoltat pe judecători şi grefieri

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Timişoara, Cristian Pup, a declarat că măsurile dispuse prin decizia contestată de judecători şi grefieri care beneficiază de decontarea chiriei „sunt pentru respectarea tuturor normelor care deschid calea pentru obţinerea acestui drept, în sensul de a nu fi exercitat acest drept în mod abuziv”. „Legea spune foarte clar că judecătorul, grefierul sau personalul auxiliar poate obţine decontarea chiriei în ipoteza în care nu are o locuinţă proprie în cazul în care nu are o locuinţă proprie în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea poate să închirieze o locuinţă sau o parte a unei locuinţe. Pentru a evita fraudarea dispoziţiilor legale s-au creat aceste norme care nu adaugă la lege, nu se schimbă absolut nimic. Este vorba efectiv de o necesitate de a avea un control lunar exact al cheltuirii banului public şi nu de a stabili condiţii suplimentare pentru a beneficia de compensarea chiriei. Mai mult decât atât, anul trecut Curtea de Conturi a verificat modul în Curtea de Apel a chetuit bugetul. Unul dintre aspectele verificate a fost modul de acordare a acestor compensaţii pentru chirii. Această procedură a fost de comun agreată cu Curtea de Conturi. Este menţionar şi în raportul Curţii de Conturi. Asta este procedura corectă de lucru, să se ştie exact ce suprafaţă, câte camere, câte dependinţe sunt închiriate efectiv şi în care locuiesc efectiv beneficiarii. Absolut totul este normal”, a declarant purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Timişoara.

Valoarea deconturilor din Justiţie

Sumele plătite pentru decontarea chiriilor de către personalul din justiţie (magistraţi, grefieri, personal auxiliar) este de ordinul sutelor de milioane de lei. Potrivit unei analize „Adevărul”, în perioada 2014 – 2017, Ministerul Justiţiei a plătit Ministerul Justiţiei a plătit numai pentru decontarea chiriilor pentru judecători şi personal auxiliar peste 121 de milioane lei.  La această sumă se adaugă alte 117 milioane de lei plătite în aceeaşi perioadă pentru transport şi 13 milioane de lei pentru medicamente decontate de judecători şi personalul din instanţe. Tot în perioada 2014 – 2017, valoarea totală a sumelor plătite de Ministerul Public pentru decontarea chiriei, a navetei, a călătoriilor gratuite precum şi a medicamentelor şi a tratamentelor medicale de care beneficiază procurorii şi personalul auxiliar din parchete este de aproape 97 de milioane lei.  Cifrele oferite de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public arată, aşadar, că România a decontat în trei ani (2014 – septembrie 2017) chirii, navetă, transport ocazional şi medicamente sau tratamente medicale pentru oamenii din Justiţie în valoare totală de peste 74 de milioane de euro.