Reţinuţii în dosarul de corupţie în care s-au făcut percheziţii la PSD Arad vor fi puşi în libertate

Cei opt reţinuţi în dosarul de corupţie în care ar fi implicaţi membri marcanţi ai PSD Arad vor fi puşi în libertate, după ce instanţa supremă a respins propunerea de arestare a acestora formulată de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi, în baza articolului 227 alin. 1 din Codul procedură penală propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara faţă de inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta, Ispravnic Cristian Ilie, Dima Cristian, Lucaciu Mircea Andrei, Pascu Patriciu-Mirel, Băeşan Vasile-Alin şi Stoenescu Anca-Patricia.

Astfel, instanţa supremă a dispus punerea în libertate a inculpaţilor reţinuţi.

De asemenea, magistraţii au decis ca inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian Ilie să fie cercetaţi sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.

Cele opt persoane care ar fi implicate în acest caz au fost reţinute luni dimineaţă, după mai multe ore de audieri la DNA Timişoara şi după percheziţii la PSD Arad.

Marţi, procurorii DNA au făcut publice acuzaţiile aduse în dosarul de corupţie de la PSD Arad, dosar ce vizează 15 persoane, printre care şi trei parlamentari PSD, dar şi pe şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara.

DNA arată, într-un comunicat de presă, cum acţiona gruparea de corupţie în care opt persoane au fost reţinute, iar trei parlamentari PSD au fost puşi sub acuzare. Potrivit procurorilor DNA, pe unul dintre paliere era percepută „taxă de protecţie” controlorilor de trafic care luau mită de la transportatori. Astfel, DNA arată că un controlor de trafic trebuia să cotizeze pentru „protecţie” cu sume cuprinse între 100 şi 500 de euro lunar. Un singur controlor, care a primit calitate de martor în dosar, ar fi plătit în perioada 2016 - 2019 Elisabetei Miuţescu (angajată a CNAIR) suma de 19.300 de euro.

Pe un alt palier, susţin procurorii DNA, gruparea arădeană din PSD vindea funcţii în schimbul unor sume de bani ce erau achitate direct la casieria partidului. Astfel, potrivit DNA „în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpaţii Ispravnic Cristian Ilie (n.r. şeful DRDP Timişoara), Horgea Cristian (n.r. soţul fostei prefecte de Arad) şi suspectul Căprar Dorel Gheorghe (n.r. deputat - şeful PSD Arad) şi-ar fi folosit influenţa conferită de calităţile lor de persoane cu funcţie de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcţiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timişoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi”.

„Distinct de folosirea influenţei politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 şi 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro şi 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp şef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l priveşte pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins şi acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remişi în mod direct la casieria organizaţiei judeţene de partid. De asemenea, cercetările au mai stabilit că şefii din cadrul D.R.D.P Timişoara sau în alte instituţii locale sau regionale, susţinute de partid în acele funcţii, ar fi avut obligaţia de a plăti o taxă lunară la casieria organizaţiei judeţene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcţia deţinută”, arată DNA într-un comunicat de presă.

Adrian Stan, apărătorul inculpaţilor Cristian Dima şi Mircea Lucaciu, spune că soluţia dovedeşte că pentru o serie de acuzaţii nu a fost întrunită nici măcar suspiciunea rezonabilă a comiterii faptelor, condiţie necesară în cazul luării oricărei măsuri preventive.

„Asta înseamnă că nici măcar o aparenţă de vinovăţie nu poate fi identificată în acest moment. Trebuie să admit că o asemenea soluţie este o reacţie dură a judecătorului de drepturi şi libertăţi la propunerile de arestare vădit nefondate, lipsite de suport“, a mai spus avocatul.