Relatările presei din timpul gripei spaniole din urmă cu un secol seamănă izbitor cu cele actuale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ziarul Temesvari Hirlap a apărut în perioada interbelică în Timişoara
Ziarul Temesvari Hirlap a apărut în perioada interbelică în Timişoara

La apariţia pandemiei de COVID-19, specialiştii vorbeau de faptul că omenirea ar putea trece prin ceea ce a provocat şi gripa spaniolă, în urmă cu un secol. Atunci, aproximativ cinci milioane de oameni din întreaga lume au murit de gripa spaniolă, fiind una dintre pandemiile mortale din istoria umanităţii.

Gripa spaniolă a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920 şi nicio ţară nu a fost ocolită de virus. Atmosfera de atunci în rândul populaţiei era similară celei trăite de omenire în actuala pandemie de coronavirus. Ziarele de atunci relatau despre efectele gripei spaniole, medicii ofereau interviuri în care vorbeau despre molimă, despre cum se manifestă, tratamente şi prevenţie. La fel ca în zilele noastre, şi atunci presa din Timişoara scria de restricţii, despre stările de fapt şi de spirit ale locuitorilor, anunţa decesul unor personalităţi din cauza gripei. Mai mult, existau şi atunci sceptici cu privire la informaţiile vehiculate de oficialităţi şi asupra veridicităţii datelor raportate, ba chiar au fost şi conspiraţionişti. 

Mărturie stă arhiva de periodice ale Bibliotecii Judeţene “Sorin Titel” din Timişoara.

„O să vă miraţi, dar ziarele de atunci scriau tot felul de lucruri despre gripa spaniolă. Cam ce scriu ziarele şi astăzi despe coronavirusul chinezesc. De la cum se tratează boala, până la faptul că se iau măsuri prosteşti şi se urmăreşte, de fapt, îngrădirea libertăţii, nu a epidemiei. Apăreau opinii exprimate de medici la consfătuiri de specialitate, se dezbătea despre ce fel de boală era gripa spanilă, unii spuneau că e circulatorie, că au nu ştiu ce specific. Exista un mister în jurul bolii şi al reacţiei sociale şi antisociale, la starea de criză. Toate-s vechi şi nouă-s toate, să zic aşa. Sub o formă sau alta, teama de moarte, indiferent de epocă, scot la iveală elemente comune”, a spus Tudor Creţu, directorul Bibliotecii Judeţene din Timişoara.

Temesvari Hirlap (n. red. - Cotidianul timişorean), cel mai important ziar din Timişoara la acea vreme, care apărea în limba maghiară, a scris mult despre gripa spaniolă. Iată câteva exemple.

“Redactorul cotidianului Temesvari Hirlap a stat de vorbă despre gripa spaniolă cu medicul şef al oraşului, domnul Weisz Fodor, care a spus următoarele: Gripa spaniolă se prezintă cu simptomele gripei, doar că are o evoluţie mult mai benignă. Caracterul său contagios este la fel ca al pojarului, adică mai repede sau mai târziu, toată lumea face boala. Trecerea prin boală imunizează. Ce nu ştiu încă medicii este cât durează această imunitate… Se spune că gripa spaniolă se stăpâneşte peste câte un oraş timp de o lună sau şase săptămâni. În acest răstimp, aproape toată populaţia trece prin ea. Oamenii iau mai uşor orice boală contagioasă, parţial din cauza alimentaţiei de război, care este mai slabă, pe de altă parte din cauza grijii şi depresiei pe care le provoacă oamenilor războiul. Bolnavul are nevoie de multă odihnă şi de dietă”, scria Temesvari Hirlap din 6 octombrie 1918.

Temesvari Hirlap

Aceleaşi sfaturi: mâini spălate des şi distanţare

Informaţiile din presa de acum o sută de ani par extrem de actuale şi se încadrează în sfaturile medicale care sunt date în ultimul an, cum ar fi respctarea igienei şi a distanţării sociale.

“Profesorul doctor Markorek Sandor a făcut o prezentare amplă a bolii gripei spaniole şi despre căile de contaminare ale maladiei. După observaţiile sale, boala atacă mai mult tânăra generaţie...Despre vaccin nici nu poate fi vorba, în schimb trebuie mare atenţie la igienă. Doctorul Weisz Feodor a explicat că boala nu este periculoasă şi epidemia se va stinge de la sine după ce toată lumea va trece prin ea. Jumătate din tineretul şcolar şi o treime din populaţia oraşului deja a avut gripă spanilă. De asemenea, toţi elevii şi educatorii din internatul orăşenesc. Doctor Balazs Emil consideră necesară închiderea teatrelor, a cinematografelor şi a şcolilor, respectiv limitarea circulaţiei trenurilor. Doctor Szigeti Henrich a propus ca Asociaţia Mediclor să recomande comisiei de Sănătate publică a oraşului, în vederea răspândirii bolii, următoarele măsuri - publicul să fie informat despre simptomele bolii şi să i se indice ca la orice îmbolnăvire să apeleze la ajutor medical. La cinematografe să fie o oră de pauză între proiecţii, în timpul căreia sala să fie temeinic aerisită şi rechiziţionată. De asemenea, cursurile şcolilor din oraş să se ţină doar în trei dimineţi ale săptămânii. În fabrici, pauza de masă să fie folosită pentru aerisire şi igienizare”, scria Temesvari Hirlap din 18 octombrie 1918.    

“Vindecarea este adesea întârziată şi uneori împiedicată de faptul că oamenii nu au grijă de ei. S-a întâmplat recent ca o femeie care suferea de gripa spaniolă şi care avea febră mare să mănânce trei îngheţate ca să-i scadă febra. A făcut pneumonie şi a murit. Ca să evităm îmbolnăvirea, trebuie să fim atenţi la igienă, trebuie să ne spălăm pe mâini de mai multe ori pe zi, mai ales la masă. Dacă se poate, să evităm strângerea de mâini. Există locuri în care se transmit viruşii, cum sunt tramvaiul sau clanţele birourilor. Este recomandat să ne spălăm pe mâini de fiecare dată când ajungem acasă. Aglomeraţia face boala spaniolă să se răspândească. Cei mai mulţi oameni trebuie să treacă prin boala spaniolă. La Timişoara sunt 8.000 de elevi, dacă le dăm liber tot pot să facă boala, acasă sau după ce se întoc la şcoală. La Timişoara abia dacă există o familie în care să nu fie cineva bolnav. Însă din fericire, în cele mai multe cazuri boala durează trei-patru zile. Pe raza oraşului nu a fost niciun deces care să fi fost cauzat direct de gripa spaniolă. Să avem răbdare, să fim atenţi la igienă şi în curând epidemia va lua sfârşit. Iar cine ia boala, să stea la pat. Să fie calm, va trece uşor peste”, scrie Temesvari Hirlap din 28 octombrie 1918. 

Temesvari Hirlap

  

“Având în vedere că numărul de îmbolnăviri nu scade pe raza oraşului, pentru combaterea cu succes a epidemiei, publicul şi angajatorii sunt rugaţi ca la apariţia simptomelor bolnavul să rămână acasă, la pat. Să fie lăsat să se întoarcă la muncă doar cu avizul medicului. Boala este transmisă prin secreţiile din strănut şi tuse, care ajung în mediul înconjurător”, relatare Temsvari Hirlap din 22 octombrie 1918. 

“Boala spaniolă se răspândeşte îngrijorător în toată ţara. Medicii sunt neputuncioşi în faţa epidemiei. La Budapesta s-au înregistrat 2.500 de cazuri în două zile. Dintre aceştia, 115 au fost cu deznodământ final. Şi la Timişoara a izbucnit acum câteva săptămâni. Dar în cea mai mare parte au fost forme uşoare. Acum, în fiecare zi creşte numărul îmbolnăvirilor. Redactorul nostru a fost la Biroul de evidenţă a populaţiei, să afle care este rata deceselor din cauza bolii spaniole. Cauzele deceselor au fost nu boala spaniolă, ci consecinţele ei. Ceea ce este firesc. Boala spaniolă nu este cunoscută de ştiinţa medicală şi efectiv nu se poate constata ceva organic. Boala spaniolă este doar preambulul unor probleme medicale mai grave. Boala face victime mai ales în clasa socială inferioară. Drept cauze directe ale morţii s-au stabilit penumonia, insuficienţa cardică sau pneumonia gripală. Doctor Wesz Feodor a spus că boala se răspândeşte tot mai mult. Cele mai multe cazuri sunt forme uşoare şi oamenii se vindecă în trei zile. În cazurile de deces, frica are o mare importanţă asupra bolnavului. Medicii se deplasează la toţi bolnavii, dar din cauza numărului mare de cazuri nu ajung imediat la toată lumea”, a scris Temesvari Hirlap din 1 noimebrie 1918.  

Vă recomandăm să mai citiţi:  

Epidemia care a ucis în România mai mulţi oameni decât luptele din Primul Război Mondial
 

Povestea epidemiei de ciumă de la Timişoara, care a omorât fiecare al şaselea locuitor
 

Timişoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite