Regionalizare 2013: cine ar fi favoriţi pentru postul de guvernator al regiunii de vest

Regionalizare 2013: cine ar fi favoriţi pentru postul de guvernator al regiunii de vest

Ilie Sârbu este un posibil candidat pentru funcţia de guvernator al Regiunii Vest. FOTO: Vali Silaghi

Uniunea Europeană ne obligă să ne „regionalizăm” în curând, iar planul de împărţire al României în opt regiuni a stârnit deja discuţii aprinse. Gazul pe foc va fi turnat când va veni vremea alegerii guvernatorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Termenul de „baron local”, care nu putea apărea decât în România, se referă la acea persoană din administraţia publică, de obicei şeful Consiliului Judeţean, care face şi drege în zonă şi are relaţii foarte bune la „centru”.
 
Două nume ies în faţă ca posibili guvernatori pentru posibila viitoare Regiune Vest: Ilie Sârbu şi Sorin Frunzăverde. În primul rând datorită faptului că fac parte din USL, alianţa aflată acum la putere şi care e puţin probabil să lase conducerea oricărei regiuni pe mâna opoziţiei. Din opoziţie, în zona de vest, se remarcă Gheorghe Falcă, primar PDL în Arad şi om cu relaţii la nivel înalt. Timişul nu a avut niciodată un „baron local” în adevăratul sens al cuvântului, însă Frunzăverde şi Falcă se apropie mult de definiţia termenului.
 
Recomandat de experienţă
 
Ilie Sârbu este, din 2004, senator PSD, partid în care s-a înscris acum 20 de ani. Sârbu a fost, în două rânduri, ministru al agriculturii. Timp de două luni, în 2008, a fost şi preşedintele Senatului. În cadrul partidului a fost membru al biroul executiv central al partidului, membru în biroul coordonator central al PSD, preşedinte al filialei Timiş şi vicepreşedinte PSD. Ilie Sârbu este socrul actualului premier, Victor Ponta.
 
Numele senatorului a apărut în mai multe rânduri în presă în urma unor scandaluri. În prima perioadă în care a fost ministru al Agriculturii (acum mai bine de 10 ani) a cumpărat de la RAPPS vila în care stătea. Imobilul, situat în centrul Bucureştiului, a fost transformat în sediul Fundaţiei România, intrând astfel în categoria imobilelor care puteau fi vândute, lucru care s-a întâmplat chiar a doua zi, când a fost cumpărat de Ilie Sârbu cu 200.000 de euro, casa valorând de patru ori mai mult. Mai târziu, senatorul a vândut clădirea lui Sebastian Bodu, pentru aproximativ 540.000 de euro.
 
În plus, Sârbu a fost acuzat că, în 2001, a protejat afacerile lui Culiţă Tărâţă, când acesta a luat în arendă Insula Mare a Brăilei. Acum patru ani, Ilie Sârbu a fost cercetat de DNA pentru modalitatea prin care Agenţia Domeniilor Statului a privatizat mai multe IAS-uri (Întreprinderi Agricole de Stat) în perioada cănd senatorul era la primul mandat de ministru la portofoliul Agriculturii. În acelaşi timp, Sârbu a fost anchetat şi de ANI pentru că ar fi avut în Timişoara afaceri transferate pe numele unor apropiaţi, afaceri care nu apăreau în declaraţiile de avere şi de interese.
 
Ilie Sârbu este şi un împătimit vânător, pasiune care i-a adus şi probleme, el suferind un accident de vânătoare în 2003. La o partidă de vânătoare în pădurea Bolovani - Conteşti, judeţul Dâmboviţa, senatorul a scăpat carabina pe jos, aceasta s-a descărcat şi alicele l-au lovit în şold şi testicule.
 
Senatorul a fost director al Seminarului Teologic din Caransebeş în anii 80, director general la SC Fangmeier Agro - Impex SRL, în anii ’90,  consilier economic al Mitropoliei Banatului şi este asociat în compania Elcata MHC SRL, care lucrează în domeniul energiei, cu microhidrocentrale.
 
Recomandat de influenţă
 
În anii 80, după terminarea facultăţii, Sorin Frunzăverde a fost angajat al Combinatului Siderurgic din Reşiţa, iar în primii ani după revoluţie a devenit şeful Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-severin. În aceeaşi perioadă a intrat şi în politică, fiind consilier judeţean. 
 
A avansat repede în Partidul Democrat, iar în 1996 a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, funcţie pe care a părăsit-o în 1997 pentru a prelua un post în Guvern. A fost, pe rând, ministrul apelor, pădurilor şi mediului înconjurător, ministrul turismului şi ministrul apărării, în guvernele Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu şi Tăriceanu.
 
În urma alegerilor din noiembrie 2000, Sorin Frunzăverde a fost ales deputat de Caraş-Severin pe listele Partidului Democrat, partid în care avea să deţină funcţii importante în următorii 10 ani. A fost şi europarlamentar, ales în 2007, însă a demisionat pentru a redeveni preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-severin, după ce a câştigat alegerile din 2008.
 
În primăvara anului 2012 şi-a anunţat demisia din PDL şi a trecut la PNL, alături de mai mulţi primari din Caraş. La scurt timp a fost ales  vicepreşedinte al PNL şi şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi intenţia de a candida pentru acelaşi post, dar din partea USL. A câştigat din nou alegerile, fără probleme. 
 
De-alungul timpului, numele lui Frunzăverde a fost legat de mai multe scandaluri, cum ar fi privatizarea Moldomin, caz în care a fost arestat inclusiv un judecător, Cătălin Şerban, vicepreşedinte al Cruţii de Apel Timişoara. Supranumit „Ayatollahul”, Frunzăverde a permis Consiliului Judeţean să construiască o vilă de Salvamont pe Semenic, într-o rezervaţie natural protejată, iar zona a fost parcelată pentru a face loc unui sat de vacanţă, deşi legea interzice construcţia în parcurile naţionale (în acest caz Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului).
 
Fiica lui Frunzăverde s-a căsătorit anul trecut, la Timişoara, iar evenimentul nu a fost lipsit de controverse. Agenţii de pază angajaţi pentru a asigura liniştea invitaţilor de la Cantina Studenţească au ocupat inclusiv tortuarul din faţa locaţiei, unul foarte circulat. La nuntă au participat şi câţiva dintre prietenii lui Sorin Frunzăverde care au avut serioase probleme cu legea, cum ar fi Iancu Simion Simi, fost primar în Oţelul Roşu, Romică Anculia, fost şef al APIA Caraş sau Adrian Chebuţiu, fost director la UCM Reşiţa, toţi cercetaţi de DNA în dosare de corupţie sau evaziune fiscală.
 
Sorin Frunzăverde, acum în PNL, a fost chiar iniţiatorul proiectului privind împărţirea teritorială a României în opt regiuni.
 
Posibila surpriză
 
Gheorghe Falcă este primar al Aradului din 2004, fiind acum la al treilea mandat consecutiv. De profesie inginer, Falcă s-a născut la Brad, în judeţul Hunedoara, şi este absolvent al Institutului Politehnic din Timişoara. A lucrat ca inginer şi director de firmă, iar în politică a intrat la sfatul socrului său, Gheorghe Seculici, fost preşedinte al Organizaţiei judeţene a PDL şi al Consiliului Judeţean Arad, fost vicepremier şi ministru al Economiei în guvernul PNL-PD. În 2000 a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, iar din 2004 este primar. A avut o ascensiune rapidă şi a ajuns inclusiv secretar executiv al PDL şi vicepreşedinte al partidului, iar relaţiile sale politice se extind şi la nivel personal, preşedintele Traian Băsescu fiind naşul primului său copil.
 
Nici primarul Aradului n-a fost ferit de întâlnirile abrupte cu justiţia. Gheorghe Falcă are statut de inculpat pentru infracţiuni de corupţie de peste trei ani, fiind trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
 
Procurorii DNA au cercetat acuzaţia că, în calitate de primar, Falcă a primit mită sub forma unui schimb imobiliar avantajos, o vilă pentru un apartament la bloc, pentru a-i ajuta pe doi oameni de afaceri să obţină un teren din domeniul public al municipiului Arad la un preţ de trei ori mai mic decât cel real.
 
Procesul a început în 2007, însă dosarul a fost  tergiversat prin cereri de amânare pe diverse motive, iar o sentinţă definitivă nu a fost dată nici acum. Ultima hotărâre a fost luată de Curtea de Apel Alba Iulia, unde dosarul a fost mutat de la Arad, magistraţii din Alba achitându-l acum o lună pe primarul din Arad.  Sentinţa mai poate fi contestată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
În ultimii ani, mai mulţi apropiaţi ai lui Falcă au ajuns, de la Arad, în funcţii importante la „centru”: secretarul de stat Eugeniu Pistru de la Ministerul Transporturilor, preşedintele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, chestorul Alexandru Tonca, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, secretarul de stat Ioan Dascălu de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şi generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI.
 
Însă, cum şefii regiunilor vor fi cel mai probabil oameni ai partidului (partidelor) aflat la putere în momentul în care se face regionalizarea, şansele lui Gheorghe Falcă pentru un teoretic post de guvernator regional sunt reduse spre zero.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: