Rectorul Universităţii de Vest, acuzat de plagiat: “Voi sesiza personal Comisia de Etică şi, dacă e cazul, justiţia. Nu sunt părtaş la o fraudă, sunt victimă”

Rectorul Universităţii de Vest, acuzat de plagiat: “Voi sesiza personal Comisia de Etică şi, dacă e cazul, justiţia. Nu sunt părtaş la o fraudă, sunt victimă”

Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara

Marilen Pirtea, canidatul PNL la Camera Debutaţilor, a fost subiectul unei anchete realizate de site-ul Pressone.ro, cu titlul “Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, plagiat cu repetiţie”. Pirtea a oferit un interviu pentru "Adevărul" în care a demontat acuzaţiile care i se aduc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe ultima sută de metri din campania electorală, Marilen Pirtea, preşedintele Consorţiului Universitaria şi primul candidat pe lista PNL Timiş la Camera Deputaţilor, a fost subiectul unei anchete realizate de site-ul Pressone.ro. Pirtea este acuzat în materialul semnat de Emilia Şercan, că mai multe articole ştiinţifice, semnate de el în perioada 2008-2015, prezintă suspiciuni de plagiat. Rectorul susţine că este victimă în acest caz şi urmează să demonstreze cu probe nevinovăţia sa. 
 
“Sunt pus într-o situaţie nouă, neplăcută. Ca om şi ca profesor nu-mi cad bine aceste acuzaţii. Bărbăteşte, ştiindu-mi activitatea, o să le demontez pe fiecare în parte. Voi lucra la acest lucru pe căile academice, mă voi adresa Comisiei de Etică pentru a analiza acuzele care mi se aduc. Voi sesiza Comisia de Etică şi, dacă e cazul, justiţia. Nu sunt părtaş la o fraudă, sunt victimă”, a declarat Marilen Pirtea. 
 
Rectorul Universităţii de Vest susţine că acuzaţia de plagiat este nedreaptă, dar nu doreşte să facă nicio legătură între articolul de pe Pressone şi faptul că suntem în ultima săptămână de campanie, nici cu faptul că Universitatea de Vest a analizat speţa de doctorat a unor personalităţi din România, printre care şi a Laurei Codruţa Kövesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
 
“Nu am avut niciodată gândul sau intenţia ca în cariera mea să mă pun la birou, la o masă, să iau texte ale altora pretinzând că sunt ale mele. Am încercat în toate lucările mele să aduc o parte de noutate, de contribuţie proprie, o plus valoare la o anumită cercetare”, afirmă rectorul.

 
"Mie nu mi-a revenit în niciun caz partea de introducere"
 
Marilen Pirtea a explicat, exclusiv pentru „Adevărul”, „cât de subţiri” sunt acuzaţiile împotriva sa. 
În materialul prezentat sunt patru lucrări ştiinţifice care ridică semne de întrebare din partea unora.
 
Primele două lucrări, din 2008-2009, sunt lucrări prezentate la conferinţe, care nu aveau scop de a fi publicate, "ci pur şi simplu erau lucrări de a testa auditoriul, de a vorbi despre ele, pentru a face ulterior corecturi, de a interveni pe textele respective", a explicat Pirtea. 
 
„Primele două lucrări, de la Alba Iulia, au avut ca scop ideea de a testa, de fi comunicate, de a fi discutate în conferinţe, prezentate, nu pentru a fi publicate. Ele au fost publicate în volumul conferinţelor respective fără acordul autorilor, fără ca noi să fim întrebaţi dacă avem de făcut vreo corectură, sau de a adăuga o variantă finală, fără a avea o recenzie a lor de către comisia respectivă. Aceste lucruri nu le spun cei care mă acuză de plagiat. Pur şi simplu erau lucrări în progres, aşa zise <working paper>. Dat fiind că era o conferinţă de un nivel scăzut, nu cu valoare foarte mare ştiinţifică, nici calitatea ştiinţifică nu era una deosebită. Lucrând în echipă, cu doctoranzi, lectori, preparatori mai tineri, atribuţiile care ţin de citirea lucrărilor de specialitate, ce s-a scris în domeniu pe tema respectivă, revine colaboratorilor cu grade didactice mai mici. Mie mi-a revenit rolul de a stabili tema, de a formula metodele de calcul, concluziile, partea de conţinut şi de substanţă a acestor lucrări. Era o muncă în echipă împărţită pe bucăţi. Asamblând fiecare bucată şi citind cap-coadă materialul, rezulta un material integral. Mie nu mi-a revenit în niciun caz partea de introducere, de citirea literaturii de specialitate, ce au scris alţii în domeniu. Acestea au revenit altor colegi, lucru recunoscut de aceştia. Era vorba chiar de bucăţile incriminate în articolul respectiv.

 
În 2008-2009 nu exista un soft anti-plagiat, în 2011 au început să apară acestea. Colegii care au scris bucata respectivă, în lucrarea de la Alba Iulia, nu au mers pe ideea că acele articole se publică, au prezentat doar că acesta era literatura de specialitate. Aşa cum am spus, nu erau articole de publicat. Nu a existat niciodată intenţia de a lua şi a asuma părţile respective la colegii mei, cu atât mai puţin la mine care nu am contribuit la bucata respectivă. Am făcut demersuri ca cele două articole care au fost publicate la Alba Iulia să se retragă”,  a explicat Marilen Pirtea.
 
Al trelea articol incriminat a apărut în 2010, care este realizat în colaborare de profesorii Bogdan Dima, Claudiu Boţoc şi Marilen Pirtea. “La acest articol, pot să vă arăt, pentru că l-am introdus în soft-ul anti-plagiat, se constată similitudinile care apar. Dar contribuţia la această parte aparţine mai tânărului mei coleg, care avea această atribuţie. Restul, contribuţia de metodologie, de formule, ale mele şi ale colegului Dima, se constată, prin acest soft, că au absolut totală originalitate. Aceasta este partea de valoare ştiinţifică a lucrării. Nu sunt sub niciun aspect sub semnul plagiatului. 
 
Valoarea ştiinţifică a lucării, contribuţia proprie, originalitatea nu este pusă sub semnul întrebării de paseje acuzate ca fiind similare cu ale altor autori”, a spus Marilen Pirtea.
 
“Articolul nostru a fost publicat în 2010, iar al lor în 2013"
 
Tot la acest articol, publicat în 2010, există câteva un pasaj introductiv despre care se spune că aprţine unor autori din Turcia, din 2009. Marilen Pirtea susţine că nu a găsit niciunde că acest articol ar fi apărut în 2009, în schimb a descoperit că acesta a fost publicat în 2013. 
 
“Articolul nostru a fost publicat în 2010, iar al lor în 2013. Am făcut o scrisoare spre autorii acelui articol, în Turcia, să ne pună la dispoziţie varianta lor originală din anul în care a fost publicat, să vedem dacă a existat şi o variantă mai veche. Eu cred că nu a existat, dar am făcut acest demers pentru a arăta buna-credinţă”, a mai spus Pirtea.

 
În ultimul aricol, al patrulea, se prezintă un text despre care se spune că a fost preluat fără să se precizeze sursa. 
 
“Nimeni nu spune în lucrarea noastră că textul este original, ci se spune în ghilimele că este preluat din autorii respectivi. Nu este asumat ca fiind unul de-al nostru. Nu ne-am asumat paternitatea textului respectiv. Sunt câteva similitudini de cuvinte, dar ele sunt foarte standardizate, foarte uzitate, nu ai cum să spui că este plagiat. Mai mult, acest articol, din 2015, a fost publicat la o revistă cu recenzori, care au trecut articolul prin softuri anti-plagiate, revista şi-a asumat că totul este OK şi a dat bunul de publicare. Să vii acuma să spui ulterior că nu este în regulă, e o răutate, să nu-i spun altfel”, a declarat Marilen Pirtea.

"Orice produs iese de acolo este rezultatul unei echipe"
 
Rectorul ţine să precizeze că niciunul dintre aceste patru articole nu au contribuit la cariera sa profesională.
 
“Nu au avut absolut niciun aport, nici financiar, nici profesional. Evident că munca în echipă este o practică. Fiecare din echipă are un anumit rol, doar din 2011 având soft-urile putem vedea aceste similitudini. Nimeni nu a inteţionat să plagieze, primele două articole nu au fost spre publicare. Mai sunt două articole din domeniul chimiei, în care eu apar co-autor. Legat de ele. Exista, şi mai există, o platformă de cercetare la UVT, o colaborare între Facultatea de Chimie şi Facultatea de Economie. Sub forma acestei platforme transdisciplinare şi interdisciplinare se scriu articole în colective. În acel moment eram directorul platformei respective. Profesorii de la chimie, care au scris articole, m-au pus pe articolele respective fără a şti acest lucru. Este o practică la Institutul de Cercetare de lângă Geneva, dar nu numai acolo. Orice articol care se scrie are ca şi colectiv de autori toţi membrii institutului. Pot fi zece, 20-30 de autori. Orice produs iese de acolo este rezultatul unei echipe. Aşa s-a întâmplat şi în acest colectiv. În momentul în care eu am aflat că sunt pe acea lucrare, am solicitat profesorului coordonator al echipei să fiu retras de pe lucrare. Nu consider că merit să fiu acolo, nici nu era domeniul meu. Nu am pus lucrarea nicăieri în lista de lucrări, nu mi-a folosit, nu am avut nevoie de ea”, a spus rectorul Universităţii de Vest.



"Am citat, am pus la bibliografie, şi în text, sursa, a trecut printr-un program anti-plagiat"
 
Mai mult, Marilen Pirtea consideră că cei care au realizat ancheta au fost “lipsiţi de profesionalism în a analiza situaţia şi au dat dovadă de lipsă de documentare”. 
 
“Departe intenţia mea sau colegilor de a frauda sau a însuşii ideile altora. Am nominalizat autorii. Am făcut solicitare să retragem articolele de la Alba Iulia, publicate fără acordul şi acceptul nostru, am trimis scrisoare în Turcia, să aflăm când anume a fost publicată lucrarea lor, datele noastre arată că a fost publicat cu trei ani după ce am publicat noi, celălalt este o semnătură în cadrul unui grup de cercetători. Aşadar, am citat, am pus la bibliografie, şi în text, sursa, a trecut printr-un program anti-plagiat. Pas cu pas o să demontez totul prin Comisia de Etică, pentru că am argumente. Îmi reproşez totuşi neglijenţa, faptul că nu am fost foarte atent şi aplecat asupra muncii colegilor. Dar lumea nu m-a ales pe mine rector că sunt cel mai strălucit cercetător ştinţific al universităţii. Ci pentru calităţi manageriale şi administrtive”, a concluzionat Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.
 
citeste totul despre: