Răchia de Banat, „apă chioară“ faţă de pălinca ardeleană, de 70 de grade: „Este băubilă, nu te doare nici capul“
0
Cea mai bună răchie din Banat se face în zona Caransebeş-Herculane. Acesta are 32-35 de grade. Spre deosebire, pălinca ardelenilor poate ajunge până la 70 de grade.
Rachiul a devenit, de-a lungul timpului, mai mult decat un aperitiv în Banat. Îl găsim pe masa în zile de sărbătoare, de doliu, la munca grea a câmpului, înainte de masă, înainte de somn, a fost folosit ca medicament pentru dureri de dinţi, pentru depresii, pentru lipsa poftei de mâncare, pentru răni fizice şi sufleteşti.
Băuturile distilate din fructe sau cereale fermentate sunt vechi de când lumea. Nu prea există care să nu fi avut astfel de băuturi. La noi, fie că se numeşte ţuică, rachiu, răchie, pălincă sau horincă, e vorba de aceaşi băutură obţinută prin fermentarea anumitor fructe şi distilarea lor.
„Noi, bănăţenii spunem răchie la o băutură normală care are 32-35 de grade, şi se obţine cu predilecţie din prune. În Banat, dacă spui răchie te gândeşti imediat că e făcută din prune. Cei mai mari producători de prune din lume sunt sârbii. Mai exact fosta iugoslavie, pentru că este vorba de Serbia, Bosnia şi Croaţia. Ei numesc această băutură rakija. Grecii şi albanezii îi spun raki”, spune renumitul bucătar bănăţean Uica Mihai.
Sunt foarte importante câteva lucruri legate de producţia răchiei. În primul rând solul şi soiul prunului. „Cea mai bună răchie de la noi se face pe Valea Timişului. Pe culoarul dintre Caransebeş şi Băile Herculane. Solul şi clima au o anumită componentă care fac ca prunele să fie foarte bogate în zaharuri, să fie cele mai potrivite pentru răchie. E importantă cada în care sunt lăsate fructele să fermeneteze. Cu cât cada e mai mare şi fructele mai multe, cu atât calitatea răchiei creşte.
Un cazan adevărat trebuie să fie făcut din cupru curat, fără adaos de alamă, de metale mai ieftine. Cuprul electrolitic e scump şi greu de găsit. Aşa încât fierberea să pornească lent, să dureze mult şi să păstreze o temperatură de cât mai constantă. Alcoolul evaporat să fie constat, iar răcirea la fel. Atunci vom avea o băutură foarte bună la gust, răchia aia adevăartă de Banat”, a afirmat Uica Mihai.
Se poatre face răchie şi din alte fructe care au conţinut mare de zaharuri. În procesul de fermentaţie se poate însă adaugă zahăr brut sau altă masă dulce.
„Merele dă un rachiu foarte bun. Faimos este un rachiu al francezilor, Cavaldos. Mai sunt perele, caisele, vişine, am băut rachiu şi făcut din mure”, a mai spus Uica Mihai.
Un brand din Banat
Brandul “Răchie de prune din Banatul Montan”, este marcă înregistrată în Comunitatea Europeană, în urma demersurilor făcute de Asociţia Producătorilor de Răchie din Banatul Montan.
Este vorba de răchia produsă în zona văii Pogănişului, Fârliug, Zorlenţu Mare.
“Spre deosebire de răchia produsă în zonele montane, aceasta are o dulceaţă în plus generată de faptul că zona văii Pogănişului este situată la interferenţa dintre munte şi câmpie. Aici soarele răsare mai devreme şi apune mai tîrziu decât în zonele montane, iar fructul din care se face răchia, respectiv pruna, expusă la soare mai mult timp, are mai multă zaharoză în componenţă, rezultând din prelucrarea sa o răchie mai dulce”, aflăm de pe portalul rachie-banateana.blogspot.ro.
Primarul comunei Fârliug, Ioan Borduz, este preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Răchie din Banatul Montan, asociaţie care a luat fiinţă în februarie 2007 şi are ca rol preluarea excedentului de produs (răchia) de la producători, contracost, după care urmează a fi redistilată într-o fabrică avizată de Comunitatea Europeană, apoi îmbuteliată, etichetată şi vândută pe pieţa internaţională.
În Banatul Montan sunt peste 600 de producători autorizaţi de răchie, care fac sunt membri ai Asociaţiei Producătorilor de Răchie.
Pălinca ardelenilor e mult mai tare
Pălinca este acelaş lucru cu rachiul, doar că i se spune aşa în Transilvania. Maramureşenii îi spun horincă. Diferă însă gradele.
„Pălinca este trecută de două ori prin cazanul de fierbere, e dublu distilată. O pălincă serioasă începe de la 50 de grade. Glumind un pic, acestea sunt pentru femei şi copii. Merge până la 70 de grade. Răchia noastra de Banat este băubilă, nu are grade atât de mult, dar păstrează foarte bine aroma frunctului. E curată, nu te doare capul, nu eşti mahmur. Răchia poate fi considerată un medicament, un aperitiv, un deschizător de drum pretru mâncare”, a mai spus Uica Mihai.
Dacă ardelenii şi bănăţenii au pălinca şi răchia, cei din vechiul regat au ţuica. „Ţuica de Piteşti e cea mai faimoasă. La ei 28-30 de grade”, a adăugat Uica Mihai.
Nu se bea imediat după ce iese din cazan
Bucătarul susţine că băutura care a ieşit din cazan nu este recomandat să se bea în primele zile. „Mai există încă urme de alcool etilic în compoziţia lor, care se vor pierde în 30 de zile. Dacă bei băutura proaspătă rişti să faci întoxicaţie, care poate duce până la boală. Răchia trebuie lăsată la odihnit şi să se bea după trei luni de zile. Important e să ai şi butoaie de calitate, din lemn de dud, prun sau stejar. Nu este indicat să se ţină în recipiente de sticlă, tablă, inox. Răchia mai absoarbe şi din aroma lemnului”, a adpuăgat Uica Mihai.
Una dintre cele mai importante festivaluri ale rachiului din Banat se desfăşoară în comuna timişeană Sânpetru Mare. Festivalul Rakijada 2016 a avut loc în luna august. A fost cea de-a şasea ediţie.
Citeşte şi:
„Bundás kenyér“, deliciosul mic-dejun răspândit în Ardeal şi Banat. Mai simplu de atât nu se poate
Secretele pleşcaviţei, deliciosul „hamburger“ sârbesc care i-a cucerit pe bănăţeni după Revoluţie
Cum a luat naştere gulaşul, unul dintre cele mai cunoscute branduri culinare din Ungaria
De unde provin clătitele, desertul răspândit în toate colţurile lumii VIDEO
Secretele langoşului: gogoaşa delicioasă care îi încântă pe români provine din bucătăria maghiară
Povestea tortului Doboş. Delicatesa a fost inventată de un cofetar maghiar în 1884 şi a stârnit admiraţia împăratului Franz Jozef şi a reginei Elisabeta „Sissi“
Se încarcă comentariile...
