Proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii, în pericol. Experţi europeni: „Lacunele între angajamentele financiare şi realitate sunt alarmante”

Comisia de experţi care a vizitat Timişoara s-a arătat „îngrijorată” din cauza promisiunilor neonorate ale autorităţilor române FOTO Arhivă

Experţii desemnaţi de Comisia Europeană să monitorizeze proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii trag un semnal de alarmă, arătând că angajamentele de alocare a banilor necesari proiectului nu au fost respectate nici de Primăria Timişoara, nici de Consiliul Judeţean, nici de Ministerul Culturii.

Veniţi la Timişoara în luna aprilie după ce au întocmit un raport de monitorizare în toamna anului trecut, experţii care monitorizează Proiectul Timişoara Capitală Europeană i-au transmis Asociaţiei Timişoara Capitală Europeană a Culturii o adresă în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la stadiul proiectului. În adresa transmisă Asociaţiei TM 2021, experţii confirmă „buna credinţă exprimată în cadrul şedinţei de monitorizare de către contributorii financiari cheie ai proiectului”, dar îşi exprimă îngrijorări cu situaţia la zi a proiectului.

„Până în acest moment, adică la un an şi jumătate după acordarea titlului CEaC, nici Consiliul Local şi Consiliul Judeţean şi nici Ministerul Culturii (MCIN) nu au iniţiat şi aplicat proceduri rezonabile şi nici un cadrul financiar necesar pentru dezvoltarea efectivă a proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii. Ca atare, Comisia consideră acest lucru ca fiind o problemă majoră care încetineşte capacitatea Asociaţiei TM2021 de a-şi duce la îndeplinire angajamentele luate faţă de forurile abilitate. Lacunele existente în prezent între angajamentele financiare şi realitate sunt alarmante şi impun de urgenţă o discuţie şi respectiv o hotărâre din punct de vedere politic şi tehnic”, se arată în document.

În aceeaşi adresă transmisă Asociaţiei TM 2021, Comisia arată că „bugetul general investit în cadrul proiectului TM2021 ECOC în 2017 a fost de doar 0,6 Milioane de euro, însemnând că doar 25% din bugetul de 2,5 milioane de euro anunţat în dosarul de candidatură au fost asiguraţi”. „Pentru anul 2018 s-a făcut o îmbunătăţire minoră cu privire la fluxul de bani din Municipiul Timişoara, în timp ce MCIN (n.r. Ministerul Culturii) se află încă în faza adaptării procedurilor de alocare de fonduri. Contribuţia Judeţului Timiş este de asemenea mai mică decât cea indicată în dosarul de candidature”, se mai arată în document.

Situaţia financiară critică a generat o serie de probleme în lanţ, în special incapacitatea Asociaţiei de a recruta suficient personal în poziţii cheie (de ex. directorul de comunicare) şi de a lansa apeluri deschise pentru proiecte suplimentare, mai arată comisia de monitorizare a proiectului.

Experţii Comisiei Europene mai arată că Ministerul Culturii a transmis o adresă prin care spune că poate acorda ajutor financiar doar în contextul existenţei întregului program cultural CEaC 2018 -2021. Comisia Europeană consideră această cerinţă doar un pretext pentru limitarea finanţării promise pentru ultima fază a proiectului.  „Sprijinul necondiţionat al CEaC din partea autorităţilor naţionale este de fapt procedura normală şi o bună practică aplicată în cadrul Statelor Membre care găzduiesc un eveniment de asemenea amploare. Se estimează să se ajungă la un compromis adecvat între Asociaţie şi toţi contributorii astfel încât să se poată demara imediat fluxul financiar. Se poate observa de asemenea că nu este nevoie ca această Comisie să accepte fiecare modificare intervenită în program atât timp cât aceste modificări sunt prezentate şi justificate în cursul şedinţelor de monitorizare”, se mai arată în documentul amintit.

Comisia lansează şi o serie de recomandări autorităţilor naţionale. „Trebuie depăşite cu celeritate atât întârzierea survenită în fluxul financiar cât şi greutăţile procedurale permanente. Pentru a putea merge mai departe, forurile cheie trebuie să urgenteze, fără alte întârzieri, pregătirea procedurilor administrative eficiente pentru a putea aloca resursele financiare indicate în dosarul de candidatură dar şi pentru a autoriza fluxuri financiare eficiente care să limiteze numărul de tranşe la maximum 2 pe an. Comisia solicită ca fondurile rămase din anii 2017 şi 2018 să fie reprogramate pentru anii următorii, incluzând perioada ulterioară anului 2021”, se mai arată în documentul care poate fi citit integral AICI.