Proiect de peste 20 de milioane de euro, respins din cauza a cinci pagini care nu aveau ştampila „conform cu originalul”

Mai multe primării ale unor oraşe-reşedinţă de judeţ au depus la Administraţia Fondului pentru Mediu proiecte pentru fonduri de achiziţie a unor mijloace de transport în comun electrice. Doar două primării au obţinut finanţare, iar mai multe dosare au fost respinse pentru că de pe anumite copii lipsea ştampila „conform cu originalul”. În cazul Primăriei Timişoara e vorba de cinci pagini neştampilate „conform cu originalul”.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, anunţa cu surle şi trâmbiţe în luna octombrie a anului trecut, dar şi la începutul acestui an, că parcul auto al Societăţii de Transport Public Timişoara (STPT) va fi îmbogăţit cu 50 de firobuze noi. „Nu trebuie decât să depunem documentaţia şi vom primi finanţare”, declara Nicolae Robu în luna octombrie, referindu-se la oportunitatea de a accesa fonduri de la Administraţia pentru Mediu în cadrul unui program dedicate transportului public nepoluant.

Vineri, în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, reprezentanţii Primăriei Timişoara au anunţat că proiectul în valoare de peste 20 de milioane de euro a fost respins pentru că din dosarul depus de municipalitate, cinci pagini nu aveau ştampila „conform cu originalul” şi semnătura. Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, Administraţia Fondului pentru Mediu nu a înştiinţat Primăria Timişoara cu privire la respingerea proiectului, viceprimarul descoperind acest lucru pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

„În luna decembrie a fost sesiunea de evaluare a acestor proiecte. Noi nu am primit nicio înştiinţare nici până în momentul de faţă cu privire la acest proiect. Am regăsit pe site-ul agenţiei câteva elemente cu privire la această selecţie şi am putut observa că aproape niciunul dintre oraşe nu a reuşit să treacă de evaluarea conformităţii administrative, motivul ţinea de aplicarea ştampilei conform cu originalul. Este un element care poate fi luat în considerare în măsura în care se poate face o contestaţie sau se pot depune clarificări”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu.

Potrivit primarului Nicolae Robu, Administraţia Fondului pentru Mediu nu a înştiinţat Primăria Timişoara cu privire la respingerea proiectului, astfel încât municipalitatea să poată contesta respingerea în timp util. Nicolae Robu suspectează că Administraţia Fondului pentru Mediu, care a aprobat doar proiectele Bucureştiului şi Braşovului, nu are bani şi a inventat motive de respingere. „Eu suspectez că nu sunt fonduri. Nu pot spune că a fost un gest politic pentru că au păţit-o şi oraşe cu primari PSD. În afară de Bucureşti şi Braşov s-a respins peste tot. Cred că nu sunt fonduri şi s-a dorit să fie mulţumită doamna primar general şi acolo s-au dat cele mai mari fonduri. Probabil de ochii lumii s-au dat bani şi Braşovului”, a declarat Nicolae Robu, potrivit căruia Primăria Timişoara va contesta procedura de selecţie în instanţă.

Situaţia proiectelor depuse şi respinse sau aprobate

Potrivit datelor de pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, au depus proiecte de finanţare pentru mijloace de transport în comun electrice primăriile din Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Brăila, Constanţa, Galaţi, Satu Mare, Piteşti, Ploieşti, Braşov şi Bucureşti. În cazul oraşelor Timişoara, Iaşi, Piteşti, Galaţi, Satu Mare şi Constanţa, proiectele au fost respinse din cauza neconformităţii dosarului. Mai concret, în dosar au fost regăsite copii care nu aveau aplicată ştampila „conform cu originalul”. Primăriile cărora le-au fost respinse dosarele, cu excepţia Timişoarei, au depus contestaţie, dar contestaţiile au fost respinse. Argumentul: Art.16 alin (7) din Ghidul de finanţare prevede că „Atrag respingerea dosarului de finanţare [.....] documentele care conţin ştersături, precum şi cele ilizibile, incomplete, neconforme cu realitatea sau care nu sunt depuse sub forma solicitată de ghid sau în perioada de valabilitate”.

Dintre primăriile care au depus cereri de finanţare au mai căzut trei în etapa următoare: Cluj-Napoca, Ploieşti şi Brăila. Motivul: nu există dovada că Planul de calitate a aerului a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local, nu a fost publicat pe site-ul unităţii administrativ teritoriale şi pe site-ul autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului. În final, au fost aprobate doar dosarele primăriilor din Bucureşti şi Braşov. Astfel, Primăria Generală a Capitalei obţine 340 de milioane lei, iar Primăria Braşov obţine suma de 110 milioane lei.