Profesorul de la Heidelberg care a dus jazz-ul în Munţii Banatului. Primele cântări au avut loc în şura casei sale de vacanţă din Brebu Nou

Profesorul de la Heidelberg care a dus jazz-ul în Munţii Banatului.
Primele cântări au avut loc în şura casei sale de vacanţă din Brebu Nou

Puba Hromadka a vizitat ce a rămas din primul club de jazz post-revoluţie din Timişoara FOTO Arhivă personală

Gărâna Jazz Festival este astăzi unul dintre cele mai respectate festivaluri de gen din Europa. Puţină lume mai ştie însă cum a ajuns jazz-ul în satul cărăşean întemeiat de coloniştii pem.

Ştiri pe aceeaşi temă

Satul Gărâna, aflat la peste 1.000 de metri altitudine, în Munţii Semenicului (judeţul Caraş-Severin), este astăzi cunoscut în special datorită marelui festival de jazz, care se desfăşoară acolo în fiecare vară.
 
Joi, 12 iulie, începe cea de-a 22-a ediţie a Gărâna Jazz Festival, care aduce în Banat nume uriaşe din lumea jazz-ului, câştigători şi nominalizaţi Grammy. Prima ediţie a festivalului a avut loc în 1996, în micuţul han „La Răscruce“ din Gărâna, iar după câţiva ani, după ce locul a devenit neîncăpător, a trebuit să se mute în Poiana Lupului.

De aici istoria este cunoscută. Puţină lume mai ştie însă cum a ajuns jazz-ul în satul întemeiat de coloniştii pemi la începutul secolului al XIX-lea. Vinovat este timişoreanul Georg „Puba“ Hromadka, considerat unul din cei mai buni toboşari de jazz pe care i-a dat România, emigrat în Germania în 1977.


Puba Hromadka 
 
Covor persan în şura de la Brebu Nou

 
Imediat după Revoluţie, Hromadka avea să deschidă la Timişoara primul club de jazz privat din România (care s-a numit „Pod 16“). „Am decis să cumpăr o casă de vacanţă la Brebu Nou, pentru că avem nevoie de un loc unde să duc muzicanţii care vin să cânte la «Pod 16». Am zis că, dacă tot nu putem să-i plătim, să le dăm ocazia să stea o săptămână la Brebu Nou, în ideea că vom face acolo chefuri, jam sessions. În decurs de şase luni, după Revoluţie, 240 de case s-au golit. Pemii au plecat în Germania şi au fost vândut case pe nimic. Eu am luat prima casă cu 7.000 de mărci. Am mai luat apoi una, acolo unde s-a născut tradiţia de jazz. Primii muzicieni străini care au cântat la Brebu au fost nişte olandezi, invitaţi să cânte la club Pod 16. Am amenajat un spaţiu de cântat în şură, am pus covor persan pe jos, am făcut lumini. În această şură au început cântările de jazz“, a declarat Puba Hromadka, care vreme de 39 de ani a fost profesor de percuţie la Şcoala de Muzică din Heidelberg (Germania).
 

Şura lui Puba Hromadka, locul unde a început jazz-ul în Munţii Banatului
 

Un singur reflector, în pom

Primele cântări au avut loc în şura lui Puba Hromadka de la Brebu. În prima iarnă, Hromadka şi prietenii săi, Paul Weiner şi Bela Kamocsa, au fost invitaţi să cânte la Revelionul ţinut în hanul „La Răscruce“, care a fost deschis de bijutierul timişorean Gigi Tăuş de la Gărâna.

„Am stabilit ca vara să facem un concert cu muzicienii de jazz din zonă. Nu exista încă acel pavilion în curte. Am cântat în doar prispa de la casă. Am montat acolo sculele, am avut un singur reflector, luat de mine de la talcioc. Am pus pe el o folie galbenă şi l-am agăţat în pom. Am cântat cu Liviu Berindei, Bela Kamocsa, Liviu Butoi şi Paul Weiner. Am anunţat evenimentul prin sat şi au venit vreo 150 de oameni. Anul următor, Gigi Tăuş şi-a făcut un gard, iar apoi a făcut şi pavilionul pentru scenă“, a mai povestit Puba.


Paul Weiner, Bela Kamocsa şi Puba Hromadka la primele ediţii Gărîna Jazz Festival
 

„Nu se mai putea circula, era o nebunie“

Vestea că la hanul din Gărâna se cântă jazz s-a răspândit repede, iar festivalul a început să crească de la an la an. „La un moment dat au venit atâţia oameni că nu au mai încăput în curte. Lumea a blocat strada, nu se mai putea circula, era o nebunie. Cred că au venit peste o mie de oameni. Iniţial era pe gratis, eu nu am luat niciun ban pentru concerte. La ultima ediţie la care am mai cântat şi eu, la han a venit de la Frankfurt Mika Stojanovici, unul din cei mai faini saxofonişti pe care i-am auzit, acum are 90 de ani, a mai fost un pianist din Novi Sad. La ultimul concert de acolo, la care eu nu am mai cântat, organizatorii au fost depăşiţi. Liviu Butoi nu ştia ce să facă şi a cerut ajutor de la Marius Giura. S-au anunţat atunci 30 de sponsori mici. L-au adus şi pe Eberhart Weber“, a continuat Hromadka.

Hromadka şi tobele în parcul din spatele Catedralei, în anii '70 

Pentru că festivalul nu s-a mai putut organiza la han, devenit prea mic, Marius Giura, care a preluat organizarea, a decis să mute evenimentul în Poiana Lupului, acolo unde a căpătat amploare.


 

A fugit după un concert cu filarmonica la Belgrad

Puba Hromadka a emigrat în Germania în anul 1977. A fugit după un concert susţinut cu Filarmonica Banatului la Belgrad. „Nu se mai putea, era catastrofă în România. M-am bucurat că am plecat. Eram angajat de trei ani la filarmonică, alături de tatăl meu, care era la trombon. La Belgrad am mers la concert, apoi am lăsat fracul în cameră, era dintr-un material prost, şi m-am dus la Consulatul german. Am avut noroc să ajung imediat profesor la Heidelberg, să cânt în orchestră din prima zi de Germania. Am cântat în orchestra de la Stuttgart 24 de ani, la opera din Menheim, la opera din Frankfurt. M-am descurcat foarte bine“, a mai spus muzicianul.


Puba în trupa Gramophon în 1977
 
A cântat în trupa rock Clasic XX
 
Înainte de plecarea în Germania, Hromadka a făcut parte din trupa rock Clasic XX, iar în paralel a cântat jazz la Flora şi Hotel Cental din Timişoara. Perioada de succes a culminat cu participări cu Gramophon şi Paul Wiener la festivalul de jazz de la Sibiu între ‘75-‘77. Criticii muzicali l-au inclus printre primii patru toboşari din istoria jazzului românesc.
 
“Am spus mereu că am două statui în România. Una de nămol, la Pod 16, dar o spală apa şi nu se vede, şi una de paie la Gărâna, dar i-au dat foc să nu se mai ştie de ea”, a închiat Puba Hromadka.

Puba Hromadka face parte dintr-o familie care în perioada imperiului Austro-Ungar a fost unul dintre cei mai mari producători de instrumente muzicale din Timişoara.
 

Pentru prima dată pe scena din Poiana Lupului

După două decenii, pentru prima dată pe scena din Poiana Lupului, Puba Hromadka va cânta la Gărâna Jazz Festival, alături de cvartetul său, Puba Jazz Conection, din care mai fac parte Paul Weiner, Nicolas Simion, Piotr Woitadik şi Johannes Schardlich. Evenimentul este programat sâmbătă seara.

Puba Hromadka a intrat în pensie de anul trecut, iar acum are mai mult timp să se dedice şi jazzului. Pe lângă Puba Jazz Connection, mai cântă şi în trupa Cool Cats Big Band. Nu doar că şi-a păstrat casa de vacanţă de la Brebu, dar a amenajat acolo şi un club de jazz.



Şura lui Puba de la Brebu FOTO Eva Vegh
 
citeste totul despre: