Proclamaţia de la Timişoara. 31 de ani de la lansarea celui mai puternic manifest anticomunist din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Documentul original se află în patrimoniul Muzeului Banatului FOTO Facbook/Muzeul Naţional al Banatului
Documentul original se află în patrimoniul Muzeului Banatului FOTO Facbook/Muzeul Naţional al Banatului

În 11 martie 1990 are loc Marea Adunare Populară din Piaţa Victoriei (Operei), cu prilejul căreia a fost lansată Proclamaţia de la Timişoara.

Proclamaţia de la Timişoara a fost un program-cadru care s-a născut la scurt timp după schimbarea regimului Ceauşescu. Noua putere a încercat din răsputeri să denigreze rezoluţia.
 

Societatea civilă timişoreană nu a considerat că Revoluţia, începută în decembrie 1989, s-a încheiat după ce puterea de la Bucureşti a fost preluată de Frontului Salvării Naţionale, condus de Ion Iliescu. 

În Timişoara se voia continuarea luptei împotriva foştilor comunişti, nomenclaturişti şi securişti, care s-au regrupat după execuţia soţilor Ceauşescu. 

Aşa se face că protestele au continuat în Timişoara. Intelectualii din capitala Banatului s-au grupat în organizaţia care a primit numele de Societatea Timişoara.

În februarie 1990, membrii Societăţii Timişoara au elaborat un document-program care, spuneau ei, ar fi dus la adevărata schimbare de regim. Acesta s-a numit Proclamaţia de la Timişoara, a avut 13 puncte, şi a fost citită de George Şerban, în 11 martie 1990, din balconul Operei din Timişoara, în timpul unui miting la care au participat peste 15.000 de timişoreni.

Iniţiatorul Proclamaţiei de la Timişoara a fost scriitorul George Şerban. Pasionat de istorie, a înţeles încă din decembrie 1989 că obiectivele anticomuniste ale Revoluţiei Române trebuie sintetizate într-un document scris. 
 

Proclamaţia de la Timişoara

Primul punct al Proclamaţiei de la Timişoara afirmă că Revoluţia Română a fost profund anticomunistă. 

Următoarele trei avertizează asupra pericolului ca unele categorii sociale să fie instigate împotriva altora. 

La punctul 5 se cer alegeri libere. 

Punctele 6 şi 7 sunt o pledoarie contra manipulării prin publicarea de urgenţă în tiraje de masă a unei istorii a comunismului. Se vorbeşte despre înţelegerea rolului pe care mai-marii FSN l-au avut în prelungirea regimului Ceauşescu. 

Urmează punctul 8, care cere eliminarea comuniştilor marcanţi şi a ofiţerilor de Securitate din cursa electorală. 

Ultimele puncte se referă la liberalizarea economiei, la descentralizarea administrativă şi la reluarea legăturilor cu exilul românesc.
 

Fiecare punct porneşte de la una din lozincile scandate pe străzile Timişoarei în zilele Revoluţiei. 

În aprilie, ca să se opună manipulărilor, liderii mişcării de la Timişoara au mers personal în marile oraşe ca să explice Proclamaţia. 

Simbolic, au făcut pe jos drumul până la Bucureşti. Televiziunea de stat şi-a menţinut politica pro-FSN, dar delegaţia de la Timişoara a fost primită cu braţele deschise de partidele istorice, organizaţiile civice şi de protestatarii anticomunişti din Capitală.
 

Proclamaţia de la Timişoara a fost, mai presus de orice, un puternic manifest anticomunist legitimat tragic de sângele vărsat în Timişoara şi apoi în toată ţara în decembrie 1989.

Proclamaţia de la Timişoara

Documentul original se află în patrimoniul Muzeului Naţional al Banatului.FOTO Facbook/Muzeul Naţional al Banatului
 

Vă mai recomandăm:

Cum ar fi arătat România astăzi dacă s-ar fi aplicat Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. „Atunci a căzut guvernul ceauşist, dar cel comunist a continuat“

Preşedintele SUA, Donald Trump, a trimis o placă memorială la Timişoara, cu ocazia celor 30 de ani de la Revoluţie

 

Imagini istorice din timpul mitingurilor din 1990, când Timişoara era acuzată că vrea să se separe de ţară FOTO

Fantomele Punctului 11 din Proclamaţia de la Timişoara: "Adrian Năstase a cerut să fim încarceraţi”

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite