Procesul „Timişoara“- cel mai mediatizat din România. Învinuiţii pentru reprimarea manifestărilor din 1989 au fost audiaţi într-o sală de spectacole
0Procesul „Timişoara” a fost transmis în direct la Radio Timişoara în anii ‘90. Inculpaţii au aparţinut Miliţiei, Securităţii şi PCR. Nimeni din Armată nu a fost inculpat din „Lotul Timişoara”.
Procesul „Timişoara” a început în 2 martie 1990 ţi a ţinut până în 1991. „Lotul Timişoara”, alcătuit din ofiţeri de miliţiei, securităţii şi reprezentanţi din vârful PCR, consideraţi vinovaţi de reprimarea manifestaţiilor din Timişoara, din perioada 16-20 decembrie 1989. Nimeni din Armată nu a fost inculpat, deşi mai târziu au ieşit la iveală activităţile MapN-ului de la Revoluţie. Procesele de la Tribunalul din Timişoara şi de la Curtea Supremă de Justiţie din Bucureşti, pe lângă toate celelalte documente şi mărturii, au ajutat la reconstituirea ceea întâmplărilor de la Timişoara.
Procesul s-a desfăşurat la Casa Tineretului, iar inculpaţii au luat loc înt-o boxă amenajată epsecial în sala de spectacole, tixită de reprezentanţi ai societăţii civile, cât şi jurnalişti. La sfârşitul procesului s-au numărat 297 de casete audio şi şapte volume documentare.
Procesul a fost transmis în direct de Radio Timişoara.
„Niciodată Radio Timişoara nu va mai avea audienţa din timpul transmiterii procesului şi, poate, niciodată Timişoara nu va mai avea frumuseţea, umanitatea şi solidaritatea din zilele lui decembrie 1989, când până şi hoţii de buzunare şi-au întrerupt activitatea pentru a-şi arăta ataşamentul la revoluţie Procesul de la Timişoara a pornit, ca tot ceea ce se întâmpla atunci, cu mare entuziasm şi cam atât. Hotărârea de a-l transmite s-a luat cu inima, iar aprobarea am primit-o, contrar uzanţelor justiţiei; pentru că, imediat după revoluţie, nu se putea refuza nici o cerere, oricât de aiurea ar fi fost. Nici noi, cei de la Radio Timişoara, nu am ştiut la ce ne înhămăm. Aşa ceva nu se mai făcuse şi, probabil, nici nu se va mai face. S-au luat şi câteva decizii înţelepte: transmisia integrală, înregistrarea transmisiei, continuarea transmisiei şi de la Bucureşti, atunci când s-a schimbat locul de desfăşurare a procesului. Atunci vedeam nişte acuzaţi pe care imensa majoritate îi considera vinovaţi, inclusiv procuratura, şi, în virtutea acestui fapt, nimeni nu s-a prea străduit să strângă probe solide, mergându-se pe declaraţiile unor martori din aceeaşi familie a guralivilor anteriori, mărturii demontate uşor de apărare.
Impresia multora dintre cei prezenţi la proces a fost că nici nu s-a dorit o prea mare probare a rechizitoriului, pentru că ar fi ieşit la suprafaţă şi alţi vinovaţi, poate mai vinovaţi decât cei din boxă, şi acest lucru nu era de dorit”, a declarat Mihai Anghel, directorul staţiei Radio Timişoara.
Procesul arhivat la Memorialul Revoluţiei
În decembrie 1991, s-a pronunţat sentinţa, dar aventura a continuat. Au fost duse la Radio Timişoara toate înregistrările pe acelaşi tip de suport, apoi au apărut oferte de cumpărare, care au fost însă refuzate.
Memorialul Revoluţiei a determinat punerea la dispoziţia publicului a acestor înregistrări, probabil cea mai cuprinzătoare descriere a Revoluţiei de la Timişoara, deşi, poate, nu cea mai corectă.
Iată sentiţele de la Procesul "Timişoara"
Anastasiu Gabriel (colonel de securitate). Achitat.
Gheorghe Atudoroaie (fost adjunct al Securităţii Timiş). Achitat.
Avram Gheorghe (maior miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Ion Baciu (colonel de Miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Viorel Bucur (maior de Miliţie). Achitat.
Valentin Ciucă (căptan de miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Ion Corpodeanu (locotenent colonel, fost adjunct al şefului Miliţiei Timişoara): Condamnat la 18 ani închisoare pentru omor, redusă la 15 ani în 1997.
Ion Deheleanu (fost şef al Miliţiei judeţului Timiş). Colonel de miliţie, condamnat la 18 ani închisoare pentru omor, redusă la 15 ani în 1997.
Gheorghe Ganciu (angajat al Cramatoriului Cenuşa). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Nicolae Ghircoiaş (colonel de miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului şi distrugere de înscrisuri, fapte amnistiate prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Tiberiu Grui (căpitam miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Iosef Emilian Zamfir (angajat al Cramatoriului Cenuşa). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990. Ulterior a decedat.
Emil Macri (general de securitate, şef al Direcţiei contrainformaţii economice din Departamentul Securităţii Statului). Procesul penal a încetat după moartea inculpatului.
Eugen Mişea (căpitan miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Eugen Peptan (căpitan miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Ion Popescu (colonel de miliţie, şef al Inspectoratului M.I. Timiş). Condamnat la 20 de ani închisoare pentru omor, tentativă de omor, arestare ilegală, conducere autovehicul cu număr fals. Pedeapsă redusă la 15 ani închisoare (1997).
Laurenţiu Preda (locotenent major miliţie). Condamnat pentru favorizarea infractorului, faptă amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.
Radu Tinu (maior, adjunct al Securităţii Timiş). Achitat.
Traian Sima (colonel, şef al Securităţii Timiş). Condamnat la 20 de ani închisoare pentru omor, tentativă de omor, arestare ilegală (1991). Pedeapsă redusă la 15 ani (1997).
Filip Teodorescu Filip (colonel de securitate). Achitat.
Iosif Veverca (maior de Miliţie). Condamnat la 15 ani de închisoare pentru omorârea tânărului Ianoş Paris şi pentru favorizarea infractorului.
Din boxa acuzaţilor au lipsit doi inculpaţi, generalii Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea, decedaţi în 23 decembrie 1989 după ce elicopterul în care s-au aflat a fost doborât.
Cei care au fost achitat au petrecut doi ani în arest. Inculpaţii care au primit pedepse cu închisoare au adoptat tactica procurăii de certificate medicale, izbutind cu succes să evite ispăşirea efectivă a pedepsei. Politicienii au cerut amnistierea acestora sub lozinca „reconcilierii naţionale”.
Colonelul magistrat Cornel Bădoiu a prezidat completul de judecată.
Armata intră în ecuaţie după schimbarea regimului din 1996
Procesul a fost stopat la Timişoara şi a mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Jutiţie din Bucureşti.
Au mai fost condamnaţi Ion Coman, secretar CC al PCR, condamnat la 25 de ani închisoare pentru omor şi tentativă de omor (1991). Pedeapsă redusă la 15 ani închisoare (1997).
Radu Bălan, prim secretar PCR Timiş, condamnat la 23 de ani închisoare pentru omor şi tentativă de omor. Ulterior, Bălan a murit.
Cornel Pacoste, viceprim ministru, condamnat la 20 de ani închisoare pentru complicitate la omor (1991). Pedeapsă redusă la 10 ani închisoare (1997).
Ilie Matei, secretar PCR, achitat (1991), condamnat la 15 ani închisoare (1997).
Plutonierul major miliţie Constantin Ţeghiu şi plutonierul Dumitru Asaftei – învinuiţi de împuşcarea mortală a lui Marius Nemţoc şi Ioan Măriuţac, în faţa Catedralei, în 18 decembrie, au fost achitatţi.
Plutonierul de miliţie Vasile Bandula – învinuit că în 18 decembrie a rănit prin împuşcare pe Vasile Moldovan, a fost condamnat la şase ani pentru vătămare corporală.
Căpitan contrainformaţii Vasile Joiţoiu – învinuit de împuşcarea lui Vasile, Lepa şi Ioana Bărbat, în 17 decembrie, în Piaţa Libertăţii, a fost condamnat la 18 ani închisoare de Tribunalul Militar Timiş. A fost achitat însă de Tribunalul Militar Bucureşti.
General Rotariu, locotentn-colonel Ion Păun şi căpitan Constantin Gheroghe au fost acuzaţi că au ordonat deschiderea focului în Calea Lipovei, în 17 decembrie. Au murit atunci şase oameni şi 30 au fost răniţi prin împuşcare. Acuzaţii au fost achitaţi de Tribunalul Militar Bucureşti.
După alegerile din 1996, au fost trimişi în judecată şi generali Mihai Chiţac, Victor Atanasiu Stănculescu şi Ştefan Guşe, acesta din urmă decedând. Invinuiţii au fost condamnaţi la 15 ani închisoare.
La 20 mai 2014, după cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiţionat.
Pe 16 septembrie 2010, Mihai Chiţac a fost eliberat din Spitalul Penitenciar Jilava, după ce a obţinut acordul instanţei pe motive medicale. Pe 1 noiembrie 2010, fostul general-colonel în rezervă Mihai Chiţac, care peste trei zile ar fi împlinit 82 de ani a murit la Spitalul Militar din Capitală în urma unui stop cardio-respirator.
RECOMANDĂRI PE ACEEAŞI TEMĂ
VIDEO Cum au scăpat de pedepse miliţienii şi militarii care au ucis manifestanţii la Catedrală, în 18 decembrie 1989
18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“
Se încarcă comentariile...
