Prima carte despre români scrisă de un american: „Am motive bune să cred că ţăranii de sex bărbătesc din Valahia sunt cei mai leneşi oameni din lume“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bucureşti, la mijlocul secolului al XIX-lea FOTO România -Ţara de hotar"
Bucureşti, la mijlocul secolului al XIX-lea FOTO România -Ţara de hotar"

Întors acasă în 1858, James Oscar Noyes, fost chirurg în armata otomană, a publicat prima carte despre români scrisă de un american.

În anul 1854, atras de mirajul orientului, James Oscar Noyes, un tânăr doctor din Statele Unite porneşte spre teatrele de luptă ale Războiului Crimeii, dornic să fie martorul marilor fapte ale timpului său. În călătoria de la Viena la Constantinopol face oprirea obligatorie la Bucureşti, unde Mazar Paşa îi găseşte un post de chirurg în armata otomană. Patru ani mai târziu, întors acasă, va publica prima carte despre români scrisă de un american. Este o mărturie preţioasă a momentului istoric în care românii pătrund în conştiinţa Occidentului. 

James Oscar Noyes este descris ca un om de solidă cultură clasică şi cu vaste cunoştinţe istorice. Descrierea moravurilor, a tradiţiilor şi a priveliştilor din Valahia îşi pot găsi oricând locul într-o antropoligie a reportajului de călătorie romantic.

„România - Ţara de hotar între creştini şi turci”, (editată în limba română la Humanitas), este o sinteză asupra spaţiului românesc din perspectivă occidentală şi o imagine ale acelei epoci.
 

În 1854, James Oscar Noyes pleacă de la Viena. Acesta traversează Ungaria, Serbia, iar apoi trece în Ţara Românească. 

Iată cum descrie el Bucureştiul: „Mulţi boieri au fizionomie specific grecească. Educaţia fanariotă îi face fuduli, bănuitori, risipitori la vorbă, trufaşi când sunt bogaţi şi slabi când se găsesc la nevoie. Sunt de o precocitate remarcabilă, fiind bărbaţi la 15 ani şi politicieni la 20. Deşi dornici de civilizaţie şi de
a-şi dezvolta naţia, bucureştenii sunt lipsiţi de adevărata pasiune pentru principii, lipsiţi de patriotism, de recunoştinţa pentru serviciile aduse, dezbinaţi şi mult prea mândri de o nobleţe care, de cele mai multe ori, e lipsită de avere, talent sau atestare. Călătoresc mult în străinătate şi virtutea lor de căpătâi e ospitalitatea. Femeile valahe din Bucureşti au tenul blând şi deschis şi trăsături delicate, specifice frumuseţii orientale...”.  


James O.Noyes a făcut o caracterizare nu tocmai plăcută ţăranilor valahi. 
 

„Bărbaţii sunt indolenţi şi fricoşi, mai puţin când e vorba de contrabandă, jaf, furt de cai sau încolţitul unui urs...

Am motive bune să cred că ţăranii de sex bărbătesc din Valahia sunt cei mai leneşi oameni din lume. În schimbul terenului pe care îl cultivă, ţăranul trebuie să muncească 28 de zile pentru boierul proprietar al pământului şi să plătească statului o taxă moderată. Pe lângă asta, o lună de muncă pe an e de ajuns ca să-şi hrănească familia şi să-şi ducă traiul umil. Bărbatul pare să nu se ocupe decât de găsirea celui mai bun mod de a pierde timpul.

La începutul lunii mai, când vine timpul de semănat, ei petrec o săptămână întreagă într-o desăvârşită leneveală, făcând aproape un obiect de cult din asta, sub pretextul că recolta va fi astfel protejată de un eventual îngheţ.

Bărbaţii codaşi îţi îndeamnă nevestele harnice, susţinând că o zână vizitează fiecare casă dimineaţa în Joia Mare şi le pedepseşte cu infertilitatea sau cu vreo altă boală îngrozitoare dacă nu găseşte totul în ordine. Ei le supun, de fapt, pe aceste fiinţe blânde şi răbdătoare la silniciile la care sunt ei înşişi supuşi de stăpânii boieri...”, scrie James O.Noyes.
 

Americanul a fost corespondent din Turcia, Palestina şi Egipt pentru mai multe publicaţii, printre care New York Tribune şi Detroit Free Press. La întoarcerea în SUA, devine editorul-şef şi proprietarul prestigioasei reviste newyorkeze Knickerbocker. La începutul Războiului de Secesiune este corespondent de front pentru Associetated Press. 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite