Povestea tunului folosit de revoluţionarii maghiari în 1849. A fost vândut de bişniţari unor italieni, care nu au putut trece frontiera cu obiectul de patrimoniu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muzeul Banatului a inaugurat amplasarea replicii tunului, încetăţenit în conştiinţa locuitorilor Timişoarei ca un simbol al Bastionului anilor 1970-1980. Este vorba de replica unui tun folosit în Revoluţia maghiară în 1849.

Nostalgicii îşi amintesc cu plăcere de perioada anilor '70-'80, când Bastionul Therezia era străjuit de un tun. După Revoluţia anticomunistă din 1989, tunul a fost vândut cu acte false de bişniţari. Cumpărătorul, un italian, nu a putut trece însă de frontieră iar obiectul de patrimoniu a fost confiscat. Autorităţile au recuperat tunul şi l-au depozitat în curtea Castelului Huniazilor.

După mulţi ani, cei de Muzeul Banatului au decis să reaşeze un tun pe vechiul loc. Este vorba de o replică la scara 1/1, realizată din banii de la Consiliul Judeţean Timiş. Inaugurarea noului obiectiv turistic a avut loc în ziua în care se sărbătoresc 300 de ani de la eliberarea Cetăţii Timişoara de sub ocupaţia otomană şi intrarea oraşului pe făgaşul european.

"La fel s-a întâmplat şi cu Pomul Breslelor, originalul se află la Muzeu, iar ceea ce se vede pe stradă este o replică făcută în anii '80. Este un lucru foarte că se întâmplă şi cu acest tun. Îmi amintesc că în timpul studenţiei mele, când ne mai îmbăteam, luam tunul şi ne plimbam cu el prin oraş. Vechiul tun a devenit un simbol pentru oraş. Este foarte bine că muzeul nostru a pus în valoare acest exponat", a spus Vasile Dudaş, de la Muzeul Banatului.



Tunul original a fost realizat la Reşiţa în vara anului 1848, fiind utilizat în luptele dintre membrii Gărzii Revoluţionare maghiare din Reşiţa şi Regimentul Grăniceresc Austriac din Caransebeş. După căderea Reşiţei, în luna decembrie 1848, tunul a fost capturat şi transportat la Caransebeş. 

image

În anul 1908 a intrat în colecţia Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie din Timişoara, din iniţiativa funcţionarului minier Rétay Sándor.

"Ne-am gândit să facem această inaugurare acum cum când Timişoara sărbătoreşte 300 de ani de când a început să urmeze un drum european. Am făcut această replică 1/1. Bineînţeles că tunul este din 1848, nu este de scol 18, dar aducem şi noi un omagiu prin acest eveniment. De asemenea, aducem şi o bucurie vizitatorilor, pentru că din momentul în care l-am pus, oamenii au venit să facă poze. Tunul vechi este patrimoniul nostru, nu avem voie să-l expunem afară. Această replică arată foarte bine", a afirmat Claudiu Ilaş, directorul Muzeului Banatului.

image

La inaugurarea tunului a participat şi episcopul romano-catolic Martin Roos. "E o atracţie în plus, mă bucur că au reuşit să facă această replică. Să se arate ce era în Timişoara. Şi noi, Episcopia Romano-Catolică, ne-am străduit să sărbătorim acest mare eveniment, 300 de ani de la cucerirea Timişoarei, în mod demn şi corespunzător evenimentului. Până acum au fost lucruri frumoase în oraş", a declarat Martin Roos.

De fondul muzical al evenimentului de la Bastionul Therzia s-au ocupat tinerii muzicieni de la trupa Peregrinii. 

Citeşte şi:

Replica unui tun din perioada Revoluţiei maghiare din 1848-1849 străjuieşte Bastionul Therezia FOTO

Întâmplare de poveste în Timişoara comunistă. Cum au ridicat italienii cu macaraua din centrul oraşului un tun de legendă cumpărat de la falşi proprietari

FOTO Revoluţia maghiară din 1848-1849 s-a încheiat cu bătălia de la porţile Timişoarei. Urmele luptelor se văd şi astăzi pe străzile oraşului

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite